Think-tank-ul românesc Strategikon a lansat astăzi primul raport intitulat “Two-Speed Europe: Can it actually work?”.

Acesta se concentrează în jurul dezbaterii privind o Europă cu două viteze, o scindare pe orizontală a statelor membre: pe de o parte, cele aflate în zona de est, pe de altă parte, statele poziționate în vestul Europei, care fac parte din „nucleul” Uniunii Europene: „Este necesar să abordăm problemele dezbătute la nivel european, dar care nu se regăsesc în dezbaterile interne. Această idee apare într-un context în care trebuie să facem față unor crize foarte puternice, de la criza refugiaților la cea din estul continentului. Informațiile trebuie decantate și corelate cu situațiile cu care se confruntă Europa astăzi. Acest raport apare într-un moment cheie în care Europa se vede nevoită să rezolve aceste crize”, a menționat președintele onorific al think-tank-ului, Ioan Mircea Pașcu.

Raportul are drept scop analizarea conceptului, a tendințelor, dar și a modalităților în care statele membre ale blocului comunitar se poziționează, din punct de vedere politic. De asemenea, prin intermediul raportului se urmărește și trasarea unei serii de avertismente cu privire la riscurile pe care le prezintă aspectele menționate anterior.

Boom-ul extinderii spațiului Uniunii Europene a dus la apariția unei falii între statele aflate în zona de vest a continentului, vechi membri ai Uniunii, și noii membri, poziționați în zona de est. Confruntându-se cu problemele actuale, statele membre UE trebuie să adopte o poziție de analiză profundă în ceea ce privește fezabilitatea și necesitatea unei Europe care are două viteze de dezvoltare.

„Atunci când aducem în discuție o Europă cu două viteze, există totuși o singură entitate care se îndreaptă spre aceeași direcție, chiar dacă nu cu aceeași rapiditate. Lucrurile devin mai complicate atunci când luam în calcul filosofia ce stă la baza acțiunii statelor. Dacă la începutul anilor 90 se punea problema numărului ţărilor şi ritmului de dezvoltare, acum acest lucru s-a modificat. După 2004 şi 2007, UE a cunoscut o falie între est şi vest. State cu tradiţii diferite, cu bagaje istorice diferite. Criza economică nu doar că nu a făcut să dispară această falie, ci a dus la apariţia alteia: nord şi sud. A apărut frustrarea unor ţări occidentale că cele din est nu sunt solidare cu ele. Va exista o Europa ce va reprezenta motorul continuării integrării, după care va veni o zonă, cei din viteza a doua, fiind urmate de cei care aspiră”, a susținut Ioan Mircea Pașcu.

Autorii raportului atrag atenția că România ar trebui să adopte o poziție solidă față de aceste transformări.

„Deși pare o abordare teoretică, filosofia Uniunii suferă modificări fundamentale. Interesul României este acela de a păstra câteva reguli de bază după care se ghidează blocul comunitar, cele de o importanță majoră fiind principiul solidarității și cel al coeziunii. România este cel de-al șaptelea stat ca mărime din Uniune. Suntem sub capacitatea poziției pe care o ocupăm. În momentul în care accepți o Europă cu două viteze, de desprinzi de această solidaritate. România trebuie să conștientizeze propriile interese. Orice situație în care un stat europen nu își susține părerea, reprezintă o oportunitate ratată”, a susținut analistul politic  Radu Magdin.

Magdin a semnalat că România trebuie să se pregătească pentru momentul în care va prelua președinția Consiliului UE, în anul 2019, perioada fiind cea în care se vor concretiza și dezbaterile pentru finalizarea ultimului exercițiu bugetar.

“Din ce în ce mai mult se rupe din zona considerată a trecutului — fonduri pentru agricultură — sau zona considerată a solidarității — fondurile de coeziune — și se merge din ce în ce mai mult spre zona considerată a viitorului — tehnologie, infrastructură energetică și nu numai. Or, noi, mai degrabă suntem ca interese în zona în care avem nevoie de fonduri agricole, regionale și de coeziune. Deci acceptarea unei Europe cu mai multe viteze nu e o chestiune pur teoretică în care România să facă ce face de obicei în materie de afaceri europene — sprijină consensul, se aliniază consensului“, a punctat analistul.

În acest context, Magdin a susținut că factorii de decizie de la București trebuie să conștientizeze clar ce înseamnă o Europă cu două viteze și apoi să ia o decizie cu privire la calea de urmat.

Raportul Strategikon susține că o dezbatere cu privire la o Europă cu două sau mai multe viteze nu ar trebui folosită ca mijloc de a obține un avantaj în negocierile dintre statele occidentale și cele din est. Potrivit autorilor raportului, acest subiect merită o dezbatere serioasă într-un context potrivit, după ce Europa va găsi soluții la principalele provocări cu care se confruntă în momentul de față.

Strategikon este un think tank românesc de limbă engleză, care își dorește să abordeze probleme dezbătute la nivel european, mai ales dintre cele care nu se reflectă în dezbaterea internă.

Home