Postul de vicepreședinte al Parlamentului European este mai accesibil decât cel de vicepreședinte al Comisiei Europene și de aceea poate fi vizat de România cu șanse considerabile, a declarat eurodeputatul PSD Ioan Mircea Pașcu în cadrul unui interviu acordat AGERPRES.

De asemenea, crede fostul ministru al apărării, un politician din Europa Centrală și de Est are șanse sporite, în contextul internațional dominat de criza din Ucraina, să ocupe postul de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate. Ioan Mircea Pașcu mai afirmă că principala sa reușită în acest mandat de eurodeputat o constituie recunoașterea sa ca o voce cu greutate în materie de politică externă și apărare și susține că dacă va fi reales va continua să apere și să promoveze interesele României în Europa și în relațiile externe ale Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, Ioan Mircea Pașcu afirmă în interviul acordat AGERPRES că speră ca anexarea militară a Crimeii de către Rusia să fi trezit la realitate factorii responsabili din UE, care se mulțumeau până acum să trăiască în visul unei Europe prospere și sigure, fără amenințarea unui conflict convențional major pe teritoriul ei. În opinia eurodeputatului PSD, care a fost în acest mandat vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, obiectivul strategic al Rusiei este refacerea Uniunii Sovietice, iar pozițiile intermediare adoptate de Moscova, precum acordul de la Geneva, nu sunt decât poziții tactice care adaptează urmărirea obiectivului strategic la condițiile momentului.

AGERPRES: Conform listei prezentate de PSD, veți candida pentru un nou mandat de eurodeputat. Cu ce mesaj vă veți prezenta în fața alegătorilor și care sunt prioritățile dumneavoastră pentru un viitor mandat?
Ioan Mircea Pașcu: Am promovat și apărat și voi continua să apăr și să promovez interesele României în Europa și în relațiile externe ale Uniunii Europene. Moldova a constituit și rămâne o prioritate, la fel ca și statutul de egalitate în cadrul UE — admiterea în Spațiul Schengen, încetarea aplicării Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

AGERPRES: Credeți că vor exista schimbări majore în viitorul Parlament European? Credeți că va exista o ascensiune semnificativă a forțelor extremiste și populiste europene?
Ioan Mircea Pașcu: Cred că forțele extremiste vor cunoaște un avans, însă nu cred că ele vor reuși să disloce marile familii europene, care vor continua să formeze majoritatea.

AGERPRES: Care credeți că vor fi în țările UE marile teme de campanie pentru alegerile europene? Dar în România?
Ioan Mircea Pașcu: În afara temelor europene majore — pe seama cui, a celor bogați și puțini sau a celor mulți și săraci, se face ieșirea din criză, precum și austeritate versus creștere economică — cred că, în fiecare țară membră vor exista și teme interne importante, care vor interefera cu agenda pur europeană. La noi, cred că o astfel de temă va fi raportul de forțe dintre social-democrație și dreapta, ca să dau un singur exemplu.

AGERPRES: Care considerați că sunt principalele dumneavoastră realizări în acest mandat și, în același timp, ce ați trece la capitolul nereușite?
Ioan Mircea Pașcu: Cred că principala reușită o constituie recunoașterea mea ca o voce cu greutate în materie de politică externă și apărare, iar Raportul privind clauzele de asistență reciprocă și solidaritate, realizat în 2012 — recunoscut ca atare de Comisie — reprezintă un vârf. În privința nerealizărilor, cu toată modestia, nu pot menționa ceva anume…

AGERPRES: În perioada următoare, este foarte probabil ca mass-media din România să publice diverse topuri privind activitatea eurodeputaților români. Care credeți că sunt, în ordinea importanței, criteriile după care poate fi evaluată activitatea unui eurodeputat?
Ioan Mircea Pașcu: Evaluarea activității unui europarlamentar este un proces complex, care presupune cunoașterea intimă a mecanismelor interne de funcționare a Parlamentului European. Ori, acest lucru nu este la îndemâna oricui… Sigur, rămân evaluările strict aritmetice: număr de intervenții în plenară, număr de rapoarte, număr de amendamente etc. Ca să nu mai vorbesc de diverse organizații care fac „clasamente” pe baza datelor cerute imperativ de la eurodeputați, evitând să facă efortul minim de a le căuta ele însele pe site-urile oficiale ale Parlamentului. Cred însă că principalul criteriu este „greutatea” vocii unui parlamentar sau a altuia în Parlamentul European, cât de greu cântărește cuvântul său în dezbaterile acestuia.

AGERPRES: În condițiile în care președinția Comisiei Europene este disputată de Martin Schulz și de Jean-Claude Juncker, iar fostul premier norvegian Jens Stoltenberg va fi viitorul secretar general al NATO, credeți că există șanse ca un politician din Europa Centrală și de Est să ocupe funcția de președinte al Consiliului European?
Ioan Mircea Pașcu: Nu îmi dau seama, cred însă că un politician din Europa Centrală și de Est are șanse sporite — în actualul context internațional dominat de criza din Ucraina — să ocupe postul de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă și de Apărare.

AGERPRES: Ce portofoliu de comisar credeți că trebuie să vizeze România în următoarea Comisie? Credeți că țara noastră ar trebui să vizeze un post de vicepreședinte al Comisiei Europene sau de vicepreședinte al Parlamentului European?
Ioan Mircea Pașcu: Cred că România ar trebui să se orienteze spre o poziție de comisar în domenii de mare interes pentru noi — nu le numesc care. Iar dacă un asemenea post implică și poziția de vicepreședinte al Comisiei, cu atât mai bine. Postul de vicepreședinte al Parlamentului este mai accesibil și, de aceea, poate fi vizat cu șanse considerabile.

AGERPRES: Parlamentul European a adoptat anul trecut un raport care cere României o anchetă independentă în cazul alegațiilor privind închisorile secrete ale CIA de pe teritoriul României. Ce șanse sunt să se dea curs acestei solicitări?
Ioan Mircea Pașcu: Chestiunea „închisorilor CIA” pe teritoriul României este o marotă a celor care, nemulțumiți că nu pot târî și România în acest scandal, vor cu orice preț să o facă… Ea a pornit și s-a dezvoltat ca o chestiune de discreditare a României în UE, care nu are nicio legătură cu realitatea și rămâne ca atare. În rest, nu merită să mai comentez.

AGERPRES: Vă aflați printre cei care au vorbit de multe ori despre importanța unei apărări comune în Uniunea Europeană. Credeți că anexarea Crimeii de către Rusia și actualul climat de tensiune în vecinătatea estică a Uniunii va face ca statele membre să considere mai important acest concept și să crească alocările pentru dezvoltarea unor mijloace de apărare comune sau considerați că în continuare va fi privilegiată cooperarea în cadrul NATO?
Ioan Mircea Pașcu: Sper ca anexarea militară a Crimeii de către Rusia să fi trezit la realitate factorii responsabili din UE, care se mulțumeau până acum să trăiască în visul unei Europe prospere și sigure, fără amenințarea unui conflict convențional major pe teritoriul ei. Acest vis a fost întrerupt de trezirea brutală la realitate, impusă de acțiunile Rusiei în Crimea și Ucraina răsăriteană. Ori, în acest context, întărirea conlucrării cu NATO se impune cu necesitate, ca și sprijinul pentru ca Alianța să își exercite principala funcție de apărare colectivă a membrilor săi.

AGERPRES: În decembrie 2013 a avut loc un Consiliu European dedicat Politicii de Securitate și Apărare Comună, după nu mai puțin de cinci ani. În cadrul acestui Consiliu s-au făcut unii pași concreți privind cooperarea în domeniu. Vi se pare că s-a mers suficient de departe? Care sunt perspectivele PSAC a UE, în condițiile în care par să persiste diferențe de opinii între statele membre în domeniu?
Ioan Mircea Pașcu: Întrebarea mea, pe care am pus-o și în plen, este: cum ar fi arătat deciziile Consiliului, dacă acesta nu ar fi avut loc în decembrie 2013, ci acum? Deciziile luate atunci au fost pe jumătate satisfăcătoare, în raport cu așteptările de atunci. Acum avem alte așteptări, mult mai mari, iar deciziile respective trebuie reevaluate din această perspectivă. Că se va face sau nu, nu pot spune, însă ar trebui să se facă.

AGERPRES: Rusia a anexat recent Crimeea, în urma unui referendum care a fost denunțat drept ilegal de aproape întreaga comunitate internațională și după ce trupele sale au invadat practic Crimeea. Mai mulți oficiali de rang înalt și oameni politici au avertizat că Rusia ar putea invada estul Ucrainei sau Transnistria, iar UE și SUA au adoptat unele măsuri restrictive, printre care și sancțiuni specifice la adresa câtorva zeci de responsabili ruși, ucraineni sau din Crimeea. Credeți că Rusia se va opri după anexarea Crimeii, dată fiind izolarea cu care riscă să se confrunte în caz contrar pe viitor?
Ioan Mircea Pașcu: Cred că Rusia s-a angajat în refacerea Uniunii Sovietice! Ori, dacă acesta este obiectivul strategic, cred că pozițiile intermediare adoptate de Rusia — acordul de la Geneva, de pildă — nu sunt decât poziții tactice, care adaptează urmărirea obiectivului strategic — refacerea URSS — la condițiile momentului, și nu o abandonare a acestuia.