Ioana Lupea: Despre sănătatea mintală, bărbaţi şi criză economică

de Ioana Lupea
Aţi căzut vreodată pe stradă în plină zi, piciorul a alunecat într-o crevasă din asfalt sau s-a ciocnit cu o circumvoluţiune care nu avea ce să caute acolo? V-aţi prăbuşit cât sunteţi de mare, om cu deplin control asupra mişcărilor dvs, lat cu faţa spre asfalt, în praf sau noroi? Aţi încercat apoi sentimentul de ruşine, speranţa că de fapt nimeni nu v-a văzut şi că îndepărtând urmele de praf sau noroi curăţaţi acest accident?
Rata suicidului mai mare decât media europeană. Grupuri vulneabile: adolescenţii şi bărbaţii trecuţi de 50 de aniÎn România psihoterapia a fost introdusă doar de anul acesta în pachetul de bază al servicilor de sănătate. Deşi dacă nu numărul în creştere de depresii, măcar rata sinuciderilor care depăşeşte media europeana ar trebui să ridice nişte semne de întrebare privind starea de sănătate mintală a populaţiei. Potrivit unui studiu Eurostat, publicat anul trecut, cea în rândul tinerilor cu vârste între 15 si 19 ani înregistrează o rată de 6,3 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu media europeană de 4,6. În cazul grupei de varsta 50 – 54 de ani, România are o rată de 22 de sinucideri la 100.000 de locuitori pentru ambele sexe, comparativ cu 18,3 media europeană. În cadrul acestei grupe de vârstă, rata suicidului în rândul femeilor este sub media europeană (5 sinucideri, comparativ cu 8,1 medie), în randul bărbaţilor rata este una foarte mare: 40,6 în Romania, faţă de 28,7 la suta de mii de locuitori – media UE.
Relatarea unei persoane apropiate care recent a trecut printr-o tentativă de suicid este revelatoare pentru ultimul grup vulnerabil: bărbaţii. Povesteşte că a fost trezită în salonul de intoxicaţi al unui spital de zgomotul muzicii şi al veseliei. Doctorul şi asistentele aveau un mic moment, mimau un dans, ceva în cerc, s-a prefăcut că doarme pentru a nu-l strica, în fond erotismul şi moartea merg împreună. În salon erau opt paturi iar după pauza dansantă medicul şi asistentele au început evaluarea fiecăruia pentru a lăsa probabil documentele în ordine la schimbul de gardă. Venea dimineaţa. Două dintre cele opt paturi erau ocupate de femei, intoxicaţie medicamentoasă, una era ea. În celelate paturi zăceau bărbaţi, de vârste diferite, intoxicaţi cu substanţe grele precum ierbicidul sau necunocute. Lângă ea un bărbat în jur de 35 de ani în comă. Imperativul „boys dont cry” pare să exercite o presiune mai mare asupra bărbaţilor din România şi din est decât în alte state europene.
În obinşuitele girls talks acestora li se impută în primul rând absenţa emoţională. Ultima este potrivit psihanalistului Alon Gratch în cartea „Dacă bărbaţii ar vorbi” care descrie experienţa din terapiile cu bărbaţii, un mecanism de apărare împotriva identificării cu mama din primii ani de viaţă, adică a feminizării. Acesta este poate şi motivul pentru care bărbaţii apelează mai rar la psihiatri şi psihologi pentru că masculinitatea le pretinde să-şi rezolve singuri problemele şi să-şi stăpânească emoţiile. Emoţia este feminizată cultural, iar unui bărbat care şi-o dezvăluie i se cere imediat să redevină bărbat.
O altă explicaţie pentru rata suicidului mai mare în rândul bărbaţilor între 50 şi 54 de ani este de natură economică, iar criza aducătoare de nesiguranţă economică şi şomaj a dat o lovitură grea rolului tradiţional al bărbatului ca furnizor de resurse de viaţă pentru familie. În 2009, momentul de apogeu al crizei, rata sinuciderilor în rândul bărbaţilor crescuse semnificativ în noile state membre UE Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România şi Slovenia.
Criza economică şi incidenţa depresieiDacă aţi pierdut vreodată pe cineva drag prin deces, atunci probabil ştiţi ce simte o persoană care şi-a pierdut locul de muncă. Cercetări recente arată că şomajul este trăit precum travaliul doliului, care durează între şase luni şi un an.
„Pot să confirm că există un sector populaţional cuprins între 40 şi 50 de ani (un procent estimat de peste 39% din totalul şomerilor), cu vechime în muncă în medie în jurul a 20 de ani, cu un nivel mediu de calificare, major afectat. Estimat numărul persoanelor în această situaţie care manifestă tulburări psihice s-a dublat în ultimul an (2014 n.a).
„Primul episod depresiv apare de cele mai multe ori în intervalul a şase luni după pierderea locului de muncă şi poate reprezenta poarta de intrare în circuitul psihiatric, eventualii „candidaţi” pentru pensionarea medicală ulterioară pe caz de boală”, a declarat Simona Trifu, medic psihiatru al UMF Carol Davila pentru jurnalul.ro.
„Acest fapt poate corela cu antecedentele personale ale celui în cauză (în cazul multora dintre ei mai regăsindu-se un episod depresiv cu circa 10 ani în urmă) şi / sau cu situaţia familială (a fi principalul susţinător financiar al casei). La aceasta se adaugă insuficientele posibilităţi oferite pe piaţa muncii referitoare la recalificarea / reîncadrarea pe alte poziţii” explică Simona Trifu.
Revista Forbes scria anul trecut că aproape 10.000 de sinucideri din Europa pot fi puse pe seama crizei economice, citând un studiu al Universităţii Oxford. Unul dintre autori declara că acesta este doar vârful icebergului. „Datele dezvăluie o criză a sănătăţii mintale în Europa şi America de Nord”. (Acest text a apărut iniţial pe Observsanatet.ro un Newsletter editat de FES şi IPP)
Ultima ora:

ObservatorȘtefan Popescu: Lumea, pe scurt…

PoliticIon M. Ioniță: Ce efecte are demisia președintelui?

EconomieRăzvan Popescu: ROMGAZ a publicat rezultatele operaționale cheie preliminare aferente anului 2024

ExternIulian Chifu: Cursa pentru partenerul de coaliție al PAS-ului Maiei Sandu la generalele din Republica Moldova

SocialAndrei Caramitru: Studiu despre analfabetismul funcțional

EvenimenteRadu Puchiu: Extrem de onorat că am avut ocazia să moderez primul Aspen Dialog din acest an – The Power of Convening in Turbulent Times

EditorialȘtefan Popescu: Lumea, pe scurt…

CulturaIonuț Vulpescu: Podcast – invitat, actorul Constantin Dinulescu (sezonul 5, episodul 1)
Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe