de Ion M. Ioniţă

Preşedintele îi ţine aproape pe liderii celor trei partide din Coaliţia de guvernare şi îi convoacă la întâlniri, ori de câte ori se apropie o decizie politică de mai mare anvergură, cum este, de data asta, începerea dezbaterilor privind bugetul de stat.

În Coaliţie, fiind trei partide, lucrurile nu sunt uşor de armonizat. Totuşi cuvântul liderilor ar fi trebuit să fie suficient pentru depăşirea divergenţelor.

Se vede că nu este chiar aşa şi că este necesară intervenţia lui Iohannis pentru ca situaţia să rămână sub control.

La începutul noii guvernări, părea că USR va genera cele mai multe turbulenţe prin felul de a fi al membrilor, dispuşi să-şi tranşeze problemele şi frustrările în public, să se critice unii pe alţii fără întrerupere şi să nu accepte compromisul necesar funcţionării oricărui partid politic. Tensiunea internă are potenţial de creştere dată fiind apropierea momentului în care cele două componente USR şi Plus vor trebui să fuzionezeşi să-şi aleagă o nouă conducere.

Dar surpriza a venit de la PNL, formaţiunea care a rămas lider la guvernării, dar care a intrat repede într-un conflict intern legat de viitorul leadership al  partidului.

Preşedintele Iohannis s-a văzut în situaţia de a lua atitudine pentru a dezamorsa confruntarea din interiorul taberei liberale şi a linişti spiritele, deja date în clocot. Pentru guvernarea pe care preşedintele Iohannis şi-a dorit-o şi a reuşit să o închege, ar fi fost un dezastru, nu numai de imagine, ca partidul cel mai important din Coaliţie să intre într-un război intern pentru putere într-un moment de criză sanitară şi economică fără prededent.

Era nevoie de amânarea confrumntărilor  publice, cel puţin până în preajma congresului PNL, cu speranţa, că până atunci, guvernarea va reuşi să obţină nişte rezultate în câteva puncte sensibile, cum ar fi derularea campaniei de vaccinare.

Dacă fiecare dintre cele două componente mari ale Coaliţiei au probleme interne, asta nu elimină disputele din sânul guvernării între PNL şi USR. La Sănătate, de exemplu, acolo unde replicile acide privind bugetul nu au întârziat să apară. În Parlament, asemenea nemulţumiri se pot propaga şi pot duce la voturi neaşteptate în comisii sau chiar în plen, cu efecte majore privind stabilitatea guvernării Cîţu. Ceea ce preşedintele nu îşi doreşte să se întâmple.

Iar, în subteran, sunt voci din Coaliţie care simt o falie tot mai mare între PNL şi USR Plus, o incompatibilitate pe care o văd rezolvată doar prin excluderea miniştrilor lui Barna şi Cioloş de la masa guvernării. Amplificarea unor asemenea atitudini este un pericol şi mai mare la adresa stabilităţii Coaliţiei. Mai ales că PSD ştie să speculeze momentele favorabile, de care, prin forţa împrejurărilor, nu duce lipsă.

Finalizarea proiectului de buget, le-a adus liderilor PSD pe tavă ocazia de a folosi un slogan de mare succes cu zece ani în urmă, austeritatea. Eticheta austerităţii a caracterizat politicile guvernării Băsescu-Boc în criza financiară. Nu mai contează că nu asta este realitatea bugetară a anului 2021, dar ocazia nu putea fi ratată de PSD pentru că are prea mare încărcătură negativă la adresa guvernanţilor.

Într-un asemenea context, s-ar putea vedea tot felul de derapaje la dezbatrea bugetului, fie din răzbunări interne în Coaliţie, fie din oportunism politic. Preşedintele vrea să se asigure că lucrurile vor merge cât de cât acceptabil şi nu se va trezi că va avea de înfruntat o situaţie şi mai complicată în plină dezbatere a legii bugetului, cu bani puţini şi nevoi extraordinare.

www.adevarul.ro