următori:

– legea finanțării partidelor politice a fost îmbunătățită ca formă prin intervenția

președintelui Iohannis, ale cărui amendamente au fost adoptate de Comisia Specială de Cod

Electoral. Noile prevederi asigură o mai mare transparență a legăturii dintre politicieni și

afaceriști, însă doritorii vor găsi sau crea portițe pentru a obține finanțări ilicite, un nou model

de comportament fiind imposibil de adoptat pe termen scurt;

– legea partidelor politice reduce numărul de membri necesar pentru înființarea unui partid

de la 25.000 la 3. Prevederile privind eliminarea în anumite condiții a partidelor din Registrul

Partidelor Politice au fost scoase din textul final. Noua variantă a legii dinamizează scena

politică și are șanse mari de a duce la o fragmentare a opțiunilor de vot;

– legea alegerilor locale, care conține două prevederi semnificative. În primul rând, se

menține votul într-un singur tur pentru alegerea primarilor. Potrivit legii lui Duverger1,

sistemele de vot uninominale într-un singur tur (cum este alegerea primarului) încurajează

formarea sistemelor bipartite. În ciuda afirmațiilor vehiculate în mod greșit în spațiul

public, legea nu are ca efect menținerea în funcție a primarului deja existent, alegerile din 2012

dovedind că – într-un context politic bipartit – primarii aflați în funcție își pot pierde poziția cu

ușurință.

De asemenea, legea marchează revenirea la sistemul de alegere al președintelui de consiliu

județean de dinainte de 2008, adică prin votul consilierilor aleși și nu al cetățenilor. Impactul

cel mai puternic va fi în Transilvania, votul reprezentanților UDMR din consilii devenind

decisiv.

Zece deputați dintre care nouă aparțin PSD au depus un proiect de modificare a Codului Penal și

Codului de Procedură Penală. Elementele importante sunt adăugarea unor mecanisme de

timorare a procurorilor, descurajarea denunțătorilor și scurtarea termenelor de prescripție2. Din

cei zece inițiatori, doi au fost trimiși în judecată de DNA, unul a fost condamnat pentru conflict

de interese, unul este urmărit penal, iar altul este fiul unui baron local trimis în judecată pentru

corupție.

Ambasada SUA a avut o reacție critică3, făcând aluzie la necesitatea luptei împotriva corupției ca

element obligatoriu pentru investițiile străine în România. Vizita însărcinatului cu afaceri al

SUA la Bucureşti, Dean Thompson, la Parlament (care a inclus o conversație cu Valeriu Zgonea,

președintele Camerei Deputaților, precum și cu Victor Ponta) este relevantă în context. Ponta a

încercat să explice că întâlnirea a avut drept subiect o conferință despre cyber-securitate, însă

Zgonea a devoalat din greșeală adevărul4, recunoscând că s-a vorbit despre propunerea celor

zece (și adăugând că i se opune).

Manevra legislativă descrisă mai sus putea fi o schemă comunicațională, Ponta urmând să o

dezavueze public și încercând să se prezinte drept susținător al luptei anti-corupție. Acest lucru

nu s-a întâmplat, inițiativa fiind prin urmare:

a) o tentativă a unor segmente din PSD pe care Ponta nu le controlează

sau

b) un balon de încercare al liderului PSD în relație cu opinia publică și cei interesați (ex.

ambasade), testându-se terenul pentru o inițiativă care să estompeze/oprească lupta anti-

corupție. Este relevant că partidul începe să întâmpine probleme majore în vederea alegerilor

locale din 2016, fiind obligat în din ce în ce mai multe municipalități să prezinte candidați noi,

cu vizibilitate minoră, vulnerabilitate care poate fi speculată de PNL.

În acest sens, Victor Ponta a făcut următoarea declarație la debutul ședinței de joi a Comitetului

Executiv al PSD:

sigur, o să numesc prim-ministrul”. Concluzia primului ministru a fost: “Am toate motivele,

“Eu nu mă

ocup de făcut majorități, eu nu mă ocup de negocieri între partide. Dacă există o altă majoritate,

până astăzi, din ce am văzut în aceste, iată, sunt cinci luni de mandat, să cred că domnul

Iohannis își va respecta fișa postului constituțional și atribuțiile.” Ponta face această ultimă

afirmație cu bătaie spre peisajul de după alegerile parlamentare din 2016 când

speră să se poată prezenta în fața lui Iohannis cu o majoritate deja alcătuită.

În același interviu, primul-ministru a făcut vorbire despre relațiile externe, asumându-și

identitatea unui președinte de facto. Este de așteptat ca acest tip de atitudine să continue;

guvernarea României sau management-ul fiasco-ului de resurse umane/arestări pe motive de

corupție din PSD sunt, prin comparație, sarcini grele și depresante.