CAIET este un furnizor de analiză multisectoriala a informațiilor, consultanță și training. Beneficiarii CAIET sunt entități publice și private interesate în a obține o perspectivă concretă și detaliată asupra dinamicii mediului în care activează și în gestionarea inteligentă a incertitudinilor și oportunităților din domeniile de activitate.

Ionel Nițu, Barbu Mateescu și Iulian Popa se numără printre fondatorii Centrului de Analiză a Informațiilor și Evaluare a Tendințelor (CAIET).

Dinamica sectorului IT&C românesc în anul 2014

C U P R I N S

Sectorul IT&C în creștere față de 2013

România crește în atractivitate pe outsourcing, dar se află în urma Bulgariei, Poloniei și Lituaniei

Numărul companiilor din IT&C a continuat să crească

Cel puțin una din zece companii din IT&C s-au aflat în insolvență

Industria IT&C este dependentă de centrele universitare

Fără schimbări majore privind configurația actorilor din pieța IT&C

România, o țară a contrastelor privind cunoștiințele IT&C

Afaceri în IT&C de minim 1 milion de EURO cu 1 sau mai puțini angajați

Salariile din IT – peste media pe țară și în relativă creștere

Viteza medie de conectare la Internet continuă să scadă

270.000 de noi abonați doar în primul trimestrul al 2014

Operatorul RCS & RDS, compania cu cei mai mulți angajați și cele mai valoroase active din industria IT&C

Romania, codașa UE privind utilizarea serviciilor de e-guvernare

Contractele cu autorități publice, o sursă sigură de venituri

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Sectorul IT&C în creștere față de 2013

La finele anului 2014, contribuția sectorului IT&C la formarea PIB-ului României a fost de 5,2%, acesta situându-se pe locul al șaselea, după industrie (30,3%), comerț (11,7%), administrație publică, învățământ și sănătate (10,5%), tranzacții imobiliare (8%) și servicii (6,6%).

Sectorul IT&C s-a clasat în anul 2014 pe locul al doilea (+0,7), după industrie (+1,3%), din perspectiva celor mai importante contribuții la creșterea PIB.

Prin comparație, în anul 2013 contribuția sectorul IT&C la formarea PIB a fost de +3,4%, cu o contribuție la creșterea PIB de doar 0,1%, aflată în scădere față de anul 2012 cu 0,6% la formarea PIB, respectiv cu 0,8% la creșterea PIB-ului.

România crește în atractivitate pe outsourcing, dar se află în urma Bulgariei, Poloniei și Lituaniei

Indicele A.T. Kearney Global Services referitor la atractivitatea destinațiilor de outsourcing a plasat România pe locul 18 în lume în anul 2014 – în creștere cu 7 poziții față de anul 2011 – România fiind totuși surclasată în anul 2014 de state precum Bulgaria (locul 9), Polonia (locul 11) sau Lituania (locul 15).

Numărul companiilor din IT&C a continuat să crească

La finele anului 2014 nu mai puțin de 30.000 de companii erau înregistrate și autorizate să desfășoare activități economice în sfera industriei IT&C în România, aproape de 5 ori mai mult comparativ cu anul 2000. Dintre acestea aproape 16.000 de companii (peste 50%) erau înregistrate și autorizate să desfășoare activități economice de servicii IT&C și dezvoltare de produse software.

Deși cifrele par surprinzătoare la prima vedere, conform datelor și raportarilor înaintate organelor fiscale în 2013, mai puțin de 30% (din totalul de) companii cu profil IT&C sunt active în mod efectiv în piața IT&C autohtonă și/sau internațională.

Cel puțin una din zece companii din IT&C s-au aflat în insolvență

Conform datelor oficiale, peste 11% din totalul companiilor IT&C înregistrate se aflau în insolvență la finele anului 2014. Aproximativ 14% dintre acestea au ca domeniu de activitate prestarea de servicii și dezvoltarea de soluții software.

Industria IT&C este dependentă de centrele universitare

Peste 50% dintre companiile înregistrate în România în scopuri de activități în sfera IT&C erau concentrate la finele anului 2014 în jurul celor mai mari centre universitare, precum București (11.213), Cluj-Napoca (2.110), Timișoara (1.427), Iași (1.264) și Brașov (1.026).

În ciuda faptului că numărul total de studenți din România a fost în anul universitar 2013-2014 aproape la jumătate față de anul 2007-2008, numărul de absolvenți din sfera IT&C s-a menținut în 2014 la un nivel constant față de anii precedenți (circa 9.000-10.000 de absolvenți), dar sub nevoile reale ale pieței (estimate la circa 14.000-16.000 de absolvenți). De pildă, la finele anului 2014 peste 1.500 de anunțuri și oferte de muncă erau disponibile în orice moment în domeniul IT&C în România (estimare Brainspotting). La numărul relativ scăzut de absolvenți se mai adaugă și faptul că peste 30% dintre aceștia necesită formare și training specializat pentru a fi în concordanță cu exigențele profesionale de la locul de muncă.

Fără schimbări majore privind configurația actorilor din pieța IT&C

După cum era de așteptat, în funcție de cifra de afaceri realizată în anul precedent (2013), printre actorii cei mai semnificativi din piață s-au numărat companiile furnizoare de servicii de telecomunicații, precum Orange, Vodafone, RCS & RDS, respectiv Telekom România. Acestea au fost urmate la o distanță semnificativă de furnizorii de servicii și soluții din zona IT, precum Oracle, IBM, Siveco, Microsoft, Ubisoft și Endava. Din totalul de 25 de companii prezente în topul de mai jos peste două treimi sunt companii cu acționariat străin. Cu toate acestea, din analiza datele comerciale disponibile public reiese că România este încă un importator net în sfera industriei IT&C. Conform datelor furnizate de The Observatory of Economic Complexity exporturile IT&C nu se numără printre primele 5 categorii de produse pe care România le livrează către piețele internaționale.

Comparativ cu alte state din proximitatea României, niciunul dintre giganții mondiali din IT&C prezenți în România nu și-a manifestat sau anunțat oficial intenția de a ieși de pe piața din România în 2014.

Din perspectiva companiilor nou create, similar anului 2013, cele mai multe start-up-uri și-au concentrat eforturile pe oferirea de servicii în zona IT&C și dezvoltarea de soluții software către piața autohtonă și/sau piețele internaționale.

Finalul de an a marcat demararea procedurilor de achiziție a platformei de anunțuri tocmai.ro (grupul norvegian Schibsted Media) de către Olx.ro (Allegro Online Services Romania SRL, parte a grupului sud african Naspers), după ce doar în anul 2013 tocmai.ro a înregistrat pierderi de aproximativ 25 de milioane de lei. Tranzacția demarată în 2014 și finalizată în 2015 este printre cele mai semnificative ale ultimilor 3 ani din piața IT&C autohtonă.

Tabelul 1. Top 25 companii de IT&C din piața românească

România, o țară a contrastelor privind cunoștiințele IT&C

Estimările arată că la finele anului 2014 în sectorul IT&C românesc activau între 65.000 și 95.000 de specialiști. Dintre aceștia, conform datelor furnizate de reprezentanții Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), aproximativ 80.000 de specialiști activau ca programatori sau ingineri de software, aproximativ la jumătate față de numărul total al celor care activează doar în Silicon Valley.

Pe de o parte, după cum arată un studiu al Gartner citat de capital.ro, România s-a menținut în continuare în poziția de lider în ceea ce priveşte numărul de angajaţi în IT&C pe cap de locuitor, ocupând locul al şaselea la nivel mondial, în spatele unor țări precum Statele Unite ale Americii, India, Republica Populară Chineză sau Federația Rusă.

Pe de altă parte, conform datelor Eurostat, în anul 2014 România s-a clasat pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale ale cetățenilor români cu vârste între 16 și 74 de ani, în sensul că doar 20,3% dintre aceștia posedă cunoștiințe medii și avansate în sfera IT&C. De asemenea, circa 62,2% dintre cetățenii utilizatori ai Internetului au un nivel scăzut și foarte scăzut de cunoștiințe IT&C.

La nivel de tendințe, se remarcă că numărul utilizatorilor cu un nivel scăzut de cunoștiințe IT&C tinde să crească, în condițiile în care procentul celor cu un nivel mediu și avansat de cunoștințe IT&C este aproape constant, respectiv în scădere ușoară.

Afaceri în IT&C de minim 1 milion de EURO cu 1 sau mai puțini angajați

32 de companii din România – autorizate oficial să desfășoare activități în sfera industriei IT&C – au raportat, la finele anului 2013, o cifra de afaceri de minim 1 milion de euro având doar unul (1) sau mai puțini angajați. Însumate, cifrele de afaceri ale celor 32 de companii sunt comparabile ca ordin de mărime cu aproximativ 0,07% din PIB-ul României în anul 2013.

Salariile din IT – peste media pe țară și în relativă creștere

Salariile au variat în 2014 între 400-500 de euro pentru debutanți și 2.500-3.000 de euro pentru funcțiile de conducere și management, cu o medie de circa 1.000 de euro – mult mai mare decât mediul net pe economie cotat la finele anului 2014 la sub 400 de euro. Un studiu al IDC realizat la comanda ANIS a relevat faptul că o treime dintre companiile IT de pe piaţa locală îşi plătesc inginerii şi dezvoltatorii de software cu salarii cuprinse între 1.000 şi 1.500 de euro net pe lună, iar 10% oferă salarii cuprinse între 1.500 şi 2.000 de euro net pe lună.

Viteza medie de conectare la Internet continuă să scadă

Conform unui studiu al Akamai, în cel de-al treilea trimestru al anului 2014 România se situa pe poziția a șasea în lume (58.8 Mb/s) în ceea ce privește media vitezei maxime a conexiunii la Internet, cu 6,9% în scădere față de aceeași perioadă a anului 2013.

Pe de altă parte, prin comparație cu alți competitori globali precum Lituania, Coreea de Sud sau Singapore, același studiu relevă că România nu se situează în primele 10 state ale lumii privind viteza medie de conectare la Internet.

Conform unui raport oficial al Comisiei Europene, la începutul anului 2014 mai puțin de 20% din cetățenii români beneficiau de conexiuni fixe de mare viteză (broadband) la Internet – în creștere cu 1,2% față de anul precendent și de două ori mai puțin față de Danemarca sau Olanda, România situându-se din acest punct de vedere pe ultimul loc în Uniunea Europeană, la mică distanță față de Bulgaria, Polonia și Slovacia. Același studiu al Comisiei Europene poziționa România, alături de Letonia și Suedia în primele 3 state ale Uniunii Europene privind gradul de penetrare al tehnologiilor broadband ultrarapide (peste 100 Mb/s). Cu toate acestea, în ceea ce privește procentul de gospodării ce beneficiază de o conexiune la Internet (60,5%), România se situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană, în fața Bulgariei și sub media europeană de 81%.

270.000 de noi abonați doar în primul trimestrul al 2014

Conform unui studiu realizat de către EY Romania, în primul trimestrul al anului 2014 numărul total al utilizatorilor de telecomunicații mobile a depășit 27 de milioane de utilizatori, aspect ce indică o rată de penetrare a telecomunicațiilor mobile de aproximativ 127%, în ciuda faptului că indecele ARPU (Average Revenue Per User) se menține totuși la cote destul de scăzute în cazul României. Din perspectiva studiului citat, companiile Orange și Vodafone s-au menținut în poziția de lideri de piață, aflându-se la o diferență de cuprinsă între 6% și 10% de Telekom – al treilea marea actor din piață.

Operatorul RCS & RDS, compania cu cei mai mulți angajați și cele mai valoroase active din industria IT&C

Cu circa 7.000 de angajați, RCS & RDS este singura companie de profil dintr-un top al primelor 50 de companii din România după numărul de angajați. Ca ordin de mărime, RCS & RDS a surclasat companii precum Oltchim sau Lukoil România.

Totodată, în debutul anului 2014 valoarea activelor RCS & RDS s-a cifrat la circa 3.237.154.452 LEI, surclasând chiar și producătorul Automobile-Dacia S.A (3.222.180.936 LEI) sau Metrorex S.A. (2.105.613.078 LEI).

Romania, codașa UE privind utilizarea serviciilor de e-guvernare

Conform datelor oficiale puse la dispoziție de Comisia Europeană, doar 10,2% dintre cetățenii români utilizatori de Internet în ultimele 12 luni au interacționat cu autoritățile publice pe parcursul anului 2014 utilizând serviciile de e-guvernare, de 8 ori mai puțin față de danezi și de 5 ori mai puțin față de slovaci. De asemenea, doar 65,3% dintre companiile românești active au utilizat Internetul pe parcursul anului 2014 pentru a interacționa cu autoritățile publice românești, România situându-se în această privință pe ultimul loc în UE, având o diferență semnificativă față de Bulgaria, Ungaria sau Grecia.

Contractele cu autorități publice, o sursă sigură de venituri

În medie, aproape 10% din cifra totală de afaceri realizată de 16 dintre primii 25 de competitori ai pieței autohtone de IT&C a fost realizată din contracte de achiziții publice în anul 2014.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Luând drept reper contribuția la formarea și creșterea PIB-ului României, comparativ cu anul 2014 industria IT&C autohtonă a cunoscut un ușor reviriment pe parcursul anului 2014. Totuși, privind în ansamblu datele PIB aferente ultimilor 5 ani, acestea nu par foarte îmbucurătoare. De pildă, atât din perspectiva cifrei de afaceri totale realizate de cei mai semnificativi actori ai industriei, cât și a contribuției fluctuante a industriei IT&C la formarea și creșterea PIB, se remarcă o tendință negativă potrivit căreia industria IT&C autohtonă se poate îndrepta către o perioadă de stagnare sau de descreștere economică în cazul în care nu vor fi luate măsuri de ameliorare economică și fiscală în acest sens. În contextul acestei tendințe îngrijorătoare, nu poate fi neglijat nici faptul că România stagnează sau pierde semnificativ din competitivitatea sa pe plan european și global, datorită gradului modest de implementare la nivel național a mijloacelor și instrumentelor de e-guvernare, respectiv procentului scăzut de penetrare în teritoriu a tehnologiilor rapide și ultra-rapide de conectare la internet și telecomunicații mobile. Cât privește acești indicatori, România se află în urma competitorilor săi regionali, precum Bulgaria, Slovacia sau Polonia.

Propuneri: creșterea absorției fondurilor structurale europene în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării în IT&C; acordarea de facilități fiscale și deduceri de impozite pentru stimularea reinvestirii profitului și încurajarea outsourcing-ului pe plan autohton; reducerea cotei de TVA pentru consumatorii casnici de produse și servicii IT&C.

Într-adevăr, se constată că România tinde să dobândească o poziție privilegiată în clasamentul global al atractivității în e-outsourcing, dar acest salt din ultimii ani nu se reflectă neapărat într-o creștere semnificativă a productivității naționale în zona soluțiilor IT&C capabile de a genera o valoare adăugată semnificativă pentru economia națională.

Propunere: Adoptarea unui cadrul legal de susținere a dezvoltatorilor și furnizorilor autohtoni de soluții IT&C inovative, prin acordarea de facilități care să contribuie la creșterea atractivității antreprenorilor și furnizorilor locali de produse și servicii IT&C pentru piețele internaționale.

Deși are un potențial semnificativ, sistemul național de educație este unul dintre punctele nevralgice ale industriei naționale de IT&C datorită subfinanțării, ponderii scăzute a absolvenților care dobândesc efectiv competențe digitale și a numărului mic de specialiști furnizați anual de România în domeniul IT&C. În acest sens, evoluția numărului de absovenți din utimii ani sugerează mai degrabă o scădere a acestora în raport cu cererea de pe piața muncii. Deficitul de absolvenți anuali ar conduce în următorii ani la un regres semnificativ al industriei IT&C autohne și ar putea produce dezechilibre serioase pe piața muncii.

Propunere: adoptarea unor măsuri care să faciliteze dezvoltarea educației IT&C pe toate nivelurile, care să stimuleze investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare pentru creșterea competitivității pe plan global și limitarea transferului de capital românesc către alte piețe internaționale.

În ansamblu, dinamica industriei mediului de afaceri IT&C autohton necesită o atenție deosebită din partea decidenților. Se remarcă faptul că prejudiciile financiare cauzate de lipsa transparenței, de încălcarea legislației fiscale sau a celei privitoare la încredințarea și desfășurarea proiectelor cu finanțare publică sau europeană pot afecta serios mediul concurențial românesc, investițiile străine, predictibilitatea în afaceri și încrederea partenerilor externi în piața IT&C autohtonă.

Propunere: creșterea transparenței serviciilor de e-guvenare.