de Ionel Nitu, Director executiv la Intergraph Computer Services

Protecţia infrastructurilor critice (IC) constituie un aspect important din perspectiva securității naționale, presupunând planificare, realizarea de simulări/exerciții și asigurarea anumitor capabilități apte să ofere alerte timpurii sau să permită intervenții în timp real. Protecția (care presupune măsuri preventive) trebuie îmbinată cu reziliența (limitarea efectelor post-eveniment). În viața reală, afectarea IC poate produce efecte negative nu doar asupra securității naționale (includ aici partea de siguranță națională, apărare și ordine publică), ci și a securității cetățenilor.

Autor al numeroase cărți și publicații dedicate domeniului intelligence și analiza informației, Ionel Nițu este director executiv la Intergraph Computer Services, președinte al Asociației Specialiștilor în Informații pentru Afaceri (ASIA) și lector universitar doctor la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“.

În astfel de situaţii, volumul de date provenite din sistemele de alertare (alarme, senzori etc.), precum și volumul de informații de la fața locului pot copleşi echipele de intervenţie şi pot genera efecte negative (creșterea impactului/riscului).

De aceea, soluţia informatică aleasă pentru siguranţa IC trebuie să depăşească nivelul de furnizare a datelor, trebuie să ofere informație acționabilă, automatizare şi interoperabilitate pentru a permite un răspuns rapid şi coordonat în orice situaţie.

Protejarea IC din punct de vedere informatic

Cred că este esențial să facem distincție între două stări ale IC, care presupun abordări diferite: protecție și reziliență.

În România s-au înregistrat progrese notabile (pe partea de legislație/procedurare) pentru că a trebuit să ne racordăm la evoluțiile în plan european. Probabil că în absența acelor directive/recomandări ale Uniunii Europene lucrurile nu s-ar fi mișcat atât de repede. Cu toate acestea, în plan practic/acțional, lucrurile nu stau atât de bine.

În ceea ce privește reziliența, așa cum am menționat în alte articole și studii, conceptul este cvasi-inexistent în strategiile naționale/sectoriale de la noi, iar de la conceptualizare până la implementare este o cale și mai lungă.

Indiferent însă de abordare, atunci când sunt implicate interese naționale, devine critică și localizarea exactă a fiecărui element de infrastructură și centralizarea acestor date într-o platformă IT care să faciliteze procesarea și transformarea datelor în informații acționabile (care să permită adoptarea de decizii și optimizarea răspunsului la situații de criză).

În România, toate instituțiile care gestionează infrastructură de un fel sau altul, la nivel local, regional sau național sunt într-un stadiu mai mult sau mai puțin avansat de informatizare (inclusiv geospațială), din două motive principale.

Primul este că echipele de conducere au realizat că e imposibil să faci management – la standarde europene – și să rămâi competitiv (într-un domeniu în care concurența este destul de puternică) fără automatizare informatică și al doilea este că trebuie să respecte Directiva Europeană INSPIRE care prevede obligativitatea realizării de baze de date spațiale pentru orice entitate guvernamentală care gestionează informație geospațială.

Chiar și așa, mai avem mult până vom reuși să implementăm în România sisteme avansate/integrate de protecție a IC.

Soluții IT pentru protejarea IC

În această industrie – în care organizațiile au nevoi specifice la care sistemele informatice trebuie să răspundă corect și conform caietelor de sarcini – rareori putem vorbi de produse „mai indicate“ sau „mai puțin indicate“ într-un caz sau altul, deoarece eficiența unui sistem nu stă în utilizarea unei tehnologii sau a alteia, ci în felul în care sistemul este gândit și dezvoltat.

Respectarea specificațiilor funcționale, oferirea unui sistem dinamic și ușor adaptabil care face ceea ce clientul are nevoie, care să fie ușor de utilizat și de dezvoltat ulterior și care este interoperabil cu alte sisteme informatice implementate – toate acestea țin mai mult de experiența echipei de implementare decât de alegerea unui produs sau al altuia. Un sistem cu hibe de analiză, incomplet și care nu ține seama de nevoile reale ale organizației nu va fi salvat de un produs tehnologic bun, oricare ar fi acela.

Revenind la sistemele informatice, consider că ele trebuie să ofere nu multe date și informații, ci acele informații acționabile (actionable intelligence) care să faciliteze decizii în timp real.

Dincolo de tehnologii, studiile demonstrează că toate companiile care utilizează soluții IT geospațiale au implicit capacități sporite de a preveni sau limita apariția de riscuri/incidente în cadrul propriilor IC, riscuri reduse și reziliență optimă (posibilitatea de a interveni în timp real pentru a limita impactul unui incident de amploare/dezastru) și oportunități de optimizare (reducere a cheltuielilor, consolidare instituțională) și chiar de extindere/dezvoltare.

În plus, este dificil (sau chiar imposibil) ca o astfel de instituție să opereze în plan național/regional în absența unui sistem informatic geospațial integrat și dinamic, care să îi permită să gestioneze în mod automatizat volumele mari de date generate de gestiunea infrastructurilor vaste.

Este evident că atunci când pot fi afectate segmente întregi de infrastructură, când securitatea personală sau anumite servicii vitale sunt puse în pericol este extrem de importantă cunoașterea exactă a fiecărui element de infrastructură și captarea rapidă a informațiilor necesare adoptării deciziilor. Pentru asta este nevoie însă de sisteme și soluții IT bazate pe GIS.

De aceea, consider că informația geografică (sau, altfel spus, localizarea) și sistemul IT geospațial, în sine, sunt esențiale pentru IC la care se referă.

Tipuri de date ce pot fi colectate cu soluții IT geospațiale

Când vorbim de infrastructură, practic nu există tip de date care să nu poată fi colectat și procesat cu ajutorul unui sistem informatic geospațial.

Când ne referim la IC, discutăm în principal despre riscuri și vulnerabilități, și aici paleta este foarte largă. Există mai multe categorii de riscuri, începând cu cele interne, legate de activitățile de mentenanță în condiții de securitate a rețelei, până la riscurile legate de dezastrele naturale (cutremure, furtuni, inundații, incendii etc.) sau provocate de om (erori umane, atacuri teroriste, război etc.).

Planificarea, proiectarea, extinderea, operarea și repararea unei rețele energetice sunt operațiuni complexe, în primul rând pentru că infrastructura se întinde pe o suprafață geografică mare. De aceea, majoritatea problemelor și întrebărilor venite din partea managementului se referă la localizarea infrastructurii: „Unde?“.

În activitatea unei instituții care gestionează IC, în toate compartimentele instituției apar zilnic întrebări critice: Care este necesarul de lucrări de întreținere și reparații al elementului X din rețea pentru ca acesta să funcționeze optim? Care este cel mai apropiat punct al infrastructurii noastre față de locația celei mai apropiate echipe de intervenție? Ce s-a defectat? Care este cauza defecțiunii? Cine este afectat? Pe ce zonă geografică și în ce interval de timp? Cât de critică este situația? Unde este localizată situația de criză? Care este traseul optim pentru ca echipele de intervenție să ajungă la locul incidentului în cel mai scurt timp? etc.

Sistemul geospațial oferă în timp util răspunsuri la astfel de întrebări, afișându-le în harta dinamică și oferind astfel echipelor manageriale suportul necesar deciziilor operaționale și strategice.

Așadar, pentru toate organizațiile care gestionează o infrastructură vastă (critică sau nu), soluțiile IT geospațiale ar trebui să reprezinte fundamentul pe care se grefează alte sisteme informatice, „coloana vertebrală“ a sistemului informatic pe care se bazează procesele de management interne.

Soluţiile Intergraph protejează 1 din 12 locuitori ai lumii

Clienţi din peste 29 de ţări, care vorbesc 15 limbi, folosesc soluţiile de siguranţă şi securitate ale Intergraph. Soluţiile Intergraph asistă peste 2.500 de instituții poliţieneşti, de pompieri, urgenţe medicale, situaţii de urgenţă şi alte servicii conexe din întreaga lume. Intergraph este compania aleasă de instituţii de siguranţă publică şi securitate ce protejează 1 din fiecare 12 oameni din lume.

Divizia Intergraph SG&I câștigă Premiul pentru inovație 2013

Editura Wichmann din Germania a ales divizia Intergraph SG&I drept câștigătoarea Premiului pentru inovație 2013 cu cel mai bun produs. În competiție cu alți șapte furnizori, Intergraph SG&I a fost nominalizată de un juriu independent format din cinci oameni de știință în domeniul geospațial și a fost selecționată prin vot de către reprezentanți din industria geospațială.

Intergraph a participat cu soluția Data-as-a-Service (DaaS), bazată pe formatul de înaltă performanță pentru compresia imaginilor Enhanced Compression Wavelet (ECW), proiectat special pentru îmbunătățirea imaginilor geospațiale. Soluția este completată de un proces super-rapid de streaming datorat protocolului Enhanced Compression Wavelet (ECWP).

Un exemplu impresionant al acestor performanțe este crearea celui mai mare și mai rapid geo-fișier cu Germania, oferit prin intermediul ECW/ECWP și infrastructura cloud a Intergraph.

Provocarea pentru RWE AG, una dintre cele mai mari companii de utilități din Europa, a fost operarea volumului uriaș de date ce acoperă peste 365.000 de km² (întregul teritoriu al Germaniei) – cum furnizezi 38 TB de imagini cu întreaga suprafață a acestei țări, cu rezoluție la sol de 20 cm, capturată în 370.000 de fișiere? Pentru a face față acestui volum de date, s-a folosit ERDAS IMAGINE pentru procesarea și compresia a 38 TB de imagini necompresate într-un singur fișier ECW de 1 TB, iar rezultatul a păstrat complet calitatea imaginii și performanța excelentă.

Compresia datelor prin formatul ECW, fără pierderi de informație, cu o rată de compresie de până la 95% și transmiterea foarte rapidă a datelor geospațiale prin ECWP i-au convins pe majoritatea votanților. Soluția DaaS administrează milioane de fișiere de tip geo-date, produce o singură sursă ECW și pune la dispoziție servicii precum WMS și WMTS, inclusiv distribuție simplă de date prin Clip-Zip-Ship. Soluția e disponibilă pentru desktop, web și dispozitive mobile și reduce consumul lățimii de bandă, resursele IT și costurile.