“Trimestrul al patrulea din an va fi foarte prost, în condiţiile în care, peste tot în Europa, sunt reintroduse măsuri de carantină. Colegii de la Viena deja anticipează pentru T4 o contracţie în zona euro. Am putea avea, aşadar, în trimestrul acesta (T4) o contracţie, prin urmare o revenire economică nu în <V>, ci în <W>”, comentează Ionuţ Dumitru, economistul – şef al Raiffeisen Bank, datele publicate vineri de INS, referitoare la evoluţia economiei în al treilea trimestru şi pentru nouă luni din 2020.

Potrivit sursei citate,  în trimestrul trei din 2020, economia a avut o creştere de 5,6% faţă de T2, după o cădere în T2 faţă de T1 de 12,2%. Aşadar, economia nu a recuperat nici jumătate în T3 la T2, faţă de ceea ce a pierdut în T2 raportat la T1. În trimestrul al treilea, economia României a înregistrat o scădere de 6% faţă de perioada similară a lui 2019. La la nivelul primelor nouă luni, PIB-ul s-a contractat cu 5,1%, an/an.

„Rezultatele consemnate sunt sub aşteptările analiştilor. Dacă, în trecut, o scădere de 5% a economiei României, pentru întreg anul 2020, părea o analiză pesimistă, astăzi, acest minus 5% apare drept un calcul foart optimist. Noi aşteptam, de pildă, o scădere de minus 5% în T3 faţă de T3 2019. A ieşit un minus de 6%. Analiştii Bloomberg anticipau o cădere de minus 4%, la nouă luni, an/an, şi avem un minus de 5,1%. Peste toate se vor adăuga rezultatele din T4 care nu vor fi bune, din cauza resticţiilor impuse în faţa valului doi al pandemiei”, spune Dumitru.

Guvernul continuă să meargă pe varianta unui scăderi economice de doar 3,8%, în 2020, şi pe un deficit fiscal de 8,6% din PIB. Săptămâna viitoare va avea loc o rectificare bugetară la care datele pot fi ajustate.

„Ar trebui ca guvernul să-şi ajusteze prognozele, în primul rând cele de venituri. Pentru că, dacă ia în calcul venituri mai mari faţă de ceea ce va avea, automat deficitul va fi mai mare (trebuie să acoperi din împrumuturi ceea ce nu obţii din veniturile estimate – n.red.)”

Totuşi, veniturile bugetului arată că problema nu este acolo, ci la cheltuieli. La nouă luni din an, veniturile au scăzut cu doar 0,4% (minus 944 mil. lei) faţă de perioada similară a anului precedent, în condiţiile în care Finanţele au amânat obligaţii la plată de miliarde de lei. Cheltuielile cresc însă puternic şi au fost cu 40 mld. lei peste cele din primele nouă luni din 2019 (plus 15,4%). Astfel, deficitul bugetar a crescut deja, la nouă luni, la 67 mld. lei (6,4% din PIB). În aceste condiţii, este greu de crezut că el se va menţine în limitele anticipate de guvern, de 8,6% din PIB.

www.zf.ro