„Cei 30 de ani de tranziţie pot fi împărţiţi în 10 ani de rătăcire şi 20 de convergenţă” 

Ultimii 20 de ani arată o creştere foarte rapidă a economiei noastre, când românii au manifestat „o foame de consum şi investiţii, după seceta foarte lungă din comunism”, potrivit economistului-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.

Domnia sa a declarat ieri, într-o întâlnire cu presa, în cadrul căreia a prezentat studiul cu tema „România transformărilor profunde – 10 ani de rătăcire, 20 de ani de convergenţă”: „Am preferat tranziţia graduală, au fost zece ani de rătăcire, în care practic nu am făcut nimic (n.r. după 1989), pornind efectiv pe drumul tranziţiei abia în anul 2000. Spre comparaţie, Polonia a preferat o tranziţie imediată, luând startul cu mult timp înaintea noastră”.

În analiza privind evoluţia economiei României după Revoluţia din 1989, domnul Dumitru subliniază că ţara noastră a pierdut zece ani, în care ar fi putut face paşi importanţi: „După Revoluţie, România s-a confruntat cu zece ani de rătăcire, o perioadă foarte complicată, în care am avut o scădere economică de 1,6% în medie pe an, urmată în cei 20 ani începuţi în 2000 de o creştere economică medie de 4,1% pe an. Putem spune că România a devenit «tigrul Europei» abia după anul 2000, când am asistat la o creştere foarte rapidă a economiei. Românii au manifestat în toată această perioadă o foame de consum şi investiţii, după seceta din comunism”.

Economistul-şef al Raiffeisen Bank a amintit că România a avut o perioadă foarte bună între anii 1970 – 1980, cu o creştere economică medie de 9,4% pe an, însă a urmat o perioadă extrem de grea, de declin, generată de ambiţia „nebună” a lui Nicolae Ceuşescu de a plăti datoria externă.

Şi Steven van Groningen, CEO-ul Raiffesen Bank, a spus, ieri, că, în perioada 1980-1990, România nu a consumat ca să plătească datoriile pe care le avea, iar acum face datorii ca să consume. Domnia sa a subliniat că acesta este efectul unei perioade în care consumul a fost sufocat în vederea achitării datoriei externe a României.

Ionuţ Dumitru este de părere că sloganul „Nu ne vindem ţara”, apărut după Revoluţie, nu a fost benefic pentru România, afectând, în timp, investiţiile străine.

Domnia sa a subliniat că anii de convergenţă au urmat după ce „a apărut ceva la orizont” pentru noi şi anume aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, „care ne-a schimbat complet perspectiva”.

Ionuţ Dumitru a subliniat că, în 2019, ţara noastră a ajuns la un nivel al PIB-ului de 187% faţă de cel din 1990.

„După orice cifre, nivelul de activitate economică de astăzi este mult mai mare decât cel din 1989. Pentru cei care încă regretă perioada comunistă, în care economia era măreaţă, astăzi economia este aproape dublă”, a spus domnia sa.

La evenimentul de ieri, Ionuţ Dumitru a amintit că, după anul 2000, creditarea a accelerat puternic, ducând gradul de intermediere financiară la aproape 40% din PIB în 2009. Dar, conform domniei sale, după criza financiară a urmat o scădere care ne-a dus până la 26% din PIB în prezent.

„Putem spune că intermedierea financiară a înregistrat o creştere prea rapidă, faţă de nivelul de echilibru, în perioada 2000 – 2009, urmată de o corecţie destul de abruptă. În mod evident, există potenţial de intermediere financiară în România”, a precizat Ionuţ Dumitru.

www.bursa.ro