În ziua de 10 iunie 2014, Consiliului fiscal (CF) i-a fost remisă prin e-mail adresa Ministerului
Finanțelor Publice (MFP) nr. 41314 datată 5 iunie 2014, prin care i se solicită opinia asupra
proiectului de ordonanță de urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 571/2003
(referitor la introducerea unei deduceri speciale la calculul impozitului pe venit pentru creditele
restructurate) în baza art. 40, alin. (2) lit. e) din Legea responsabilității fiscal-bugetare (LRFB) nr.
69/2010. În datele de 19 și 20 iunie 2014, Ministerul Finanțelor Publice a transmis prin e-mail
Consiliului fiscal variante actualizate ale propunerii de ordonanță, urmând ca evaluarea CF să
aibă în vedere doar cea mai recentă formă a proiectului de modificare a Codului fiscal. Potrivit
articolului din LRFB mai sus menționat, printre atribuțiile Consiliului fiscal se numără
„pregătirea estimărilor şi emiterea de opinii cu privire la impactul bugetar al proiectelor de acte
normative, altele decât cele menţionate la lit. d), cât şi cu privire la amendamentele făcute la
legile bugetare anuale pe parcursul dezbaterilor parlamentare”.
În plus, având în vedere impactul negativ asupra veniturilor bugetare implicat de ordonanța mai
sus menționată, propunerea legislativă supusă analizei Consiliului fiscal se încadrează și în
prevederile art. 13 din LRFB care stipulează că „în cazurile în care se fac propuneri de acte
normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, se va elabora fişa financiară potrivit
prevederilor art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care
trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) să aibă avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Consiliului fiscal, conform căruia impactul
financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare şi nu afectează ţintele bugetare
anuale şi pe termen mediu;
b) să fie însoţită de propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin
majorarea altor venituri bugetare.”
Speța în cauză este acoperită de punctul a) al articolului de lege mai sus citat, în condițiile în
care nu au fost adoptate măsuri de compensare a impactului negativ asupra veniturilor
bugetare.

Scurtă descriere a propunerii legislative și a estimărilor MFP de impact asupra veniturilor
bugetare. Considerații generale
În lipsa modificărilor și completărilor Codului fiscal introduse de propunerea legislativă,
persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau pensii datorează impozit pe venit pentru
o sumă egală cu venitul brut, din care se deduc contribuțiile sociale obligatorii. În cazul
veniturilor din salarii, baza de calcul este reprezentată de venitul net din care se scad deducerea
personală de bază, cotizația sindicală și eventual contribuția la fondurile de pensii facultative în
limita a 400 de euro pe an. Deducerea personală de bază depinde de numărul persoanelor
aflate în întreținere și se acordă integral angajaților care au un venit lunar brut de până la 1.000
lei, degresiv pentru cei cu venituri cuprinse între 1.001 și 3.000 lei, în timp ce pentru veniturile
mai mari de 3.001 lei nu se acordă deduceri. Pentru veniturile din pensii, baza de calcul
aferentă impozitului pe venit este reprezentată de venitul net minus suma neimpozabilă lunară
de 1000 de lei. Măsura legislativă supusă analizei prevede introducerea unei deduceri lunare
suplimentare la calculul impozitului pe venit aferentă creditelor restructurate ale debitorilor cu
venituri mai mici sau egale cu 2200 de lei brut, urmând să fie aplicabilă în perioada ianuarie
2016-decembrie 2017.
Deducerea specială pentru credite se acordă în condițiile în care restructurarea creditelor
îndeplinește cumulativ următoarele cerințe:
a) este acordată pentru credite care nu înregistrează întârzieri la plată sau care au întârzieri la
plată de cel mult 90 de zile;
b) conduce la diminuarea cu cel mult 35% a obligațiilor lunare de plată ale debitorului,
aferente creditului supus restructurării, dar nu cu mai mult de 900 de lei, indiferent dacă
împrumutul respectiv a fost acordat în lei sau în valută, pentru o perioadă de maxim doi ani;
c) asigură prelungirea duratei inițiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează
obligațiile de plată conform lit. b);
d) suma reprezentând diminuarea prevăzută la lit. b) și prețul finanțării aferent acesteia să fie
distribuite uniform pe o durată echivalentă cu cea pentru care a fost acordată diminuarea
obligațiilor de plată, începând cu data de la care nu mai operează diminuarea respectivă,
prevăzută la lit. b);
e) rata dobânzii aferentă obligațiilor de plată din perioada de prelungire a duratei inițiale a
creditului prevăzute la lit. c) nu poate fi mai mare decât rata dobânzii prevăzută de contract
la data solicitării acordării restructurării;
f) împrumutătorul nu majorează rata dobânzii sau alte costuri aferente finanțării și nici
impune alte costuri, altfel decât era prevăzut în contract la data solicitării restructurării;
g) restructurarea este realizată până la 1 ianuarie 2016.

Debitorii care optează pentru restructurarea creditelor vor beneficia de o deducere specială la
calculul impozitului pe venit, lunar, după încheierea perioadei de diminuare a ratei, în sumă
egală cu noua rată, dar nu mai mult de 900 de lei pe lună. De asemenea, deducerea se acordă
doar în interiorul perioadei ianuarie 2016-decembrie 2017. Prin urmare, un debitor care a
convenit cu instituția împrumutătoare diminuarea ratei în perioada iulie 2014 – iunie 2016,
respectiv pentru perioada maximă prevăzută de propunerea legislativă, va beneficia de
aplicarea deducerii la calculul impozitului pe venit doar în perioada iulie 2016 – decembrie
2017, respectiv 18 luni.
Măsura legislativă de față își propune, conform notei de fundamentare, să îi sprijine pe debitorii
cu venituri sub și apropiate de medie care au dificultăți în onorarea datoriilor către instituțiile
de credit sau instituțiile financiare nebancare, dar și să stimuleze creșterea consumului. Nota de
fundamentare atașată actului normativ estimează o pierdere de încasări bugetare la nivelul
impozitului pe venit în cuantum de 725,5 milioane lei în 2016 și 757 milioane lei în 2017. De
asemenea, MFP afirmă în aceeași notă de fundamentare că impactul bugetar negativ va fi
cuprins în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2015-2017 și va fi luat în calcul la
fundamentarea legii bugetului de stat pentru anii 2016 și 2017. De altfel, impactul bugetar pe
perioada de aplicare a ordonanței ar trebui să fie cunoscut cu un grad mare de precizie la
momentul elaborării proiectului de buget pentru anul 2016, având în vedere faptul că, printre
condițiile de accesare a facilității, se numără restructurarea creditului până la 1 ianuarie 2016.
Evaluarea impactului bugetar implicat de propunerea legislativă
În evaluarea sa, Consiliul fiscal pornește de la date privind creditele acordate persoanelor fizice
pe tranșe de venit referitoare la numărul de debitori, numărul de credite, maturitatea medie
reziduală, valoarea rămasă de rambursat (expunerea totală), rata medie a dobânzii. Având în
vedere prevederile propunerii legislative, analiza se concentrează pe creditele acordate
persoanelor fizice ale căror venituri nu depășesc suma de 2200 de lei brut pe lună. Expunerea
totală aferentă creditelor acordate acestei categorii de debitori este egală cu 31,81 mld. lei sau
36,93% din total credite acordate persoanelor fizice în timp ce numărul maxim de debitori vizați
de propunerea legislativă este de circa 985.000, reprezentând 48,84% din total debitori
persoane fizice cu credite pentru investiții imobiliare și de consum.
Pentru a determina impactul bugetar implicat de propunerea legislativă, dar și pentru a arăta
opțiunile unui debitor eligibil pentru restructurarea creditelor, va fi prezentat un exemplu
numeric pentru un credit cu caracteristici situate la media datelor considerate (numit în
continuare „credit reprezentativ”). Astfel, opinia include două variante ale graficului de
rambursare aferent creditului reprezentativ, definit ca având o valoare rămasă de rambursat în
sumă de 26.651 lei, o rată medie a dobânzii (dobanda anuala efectiva, DAE) de 10,2% și o
maturitate reziduală de 6 ani, una corespunzătoare condițiilor actuale (fără diminuare de rată,
rescadențare și suplimentare a deducerii fiscale), iar cea de-a doua în condițiile în care rata
lunară de plată este redusă cu 35% pe o perioadă de 2 ani (perioada maximă permisă de
propunerea legislativă), concomitent cu acordarea unei prelungiri a scadenței cu 24 de luni; în
acest ultim caz, noua rată lunară de plată după expirarea celor doi ani în care rata este redusă
va fi recalculată ținând cont de valoarea rămasă de rambursat și de noua perioadă de
rambursare.
Potrivit situației din prezent, un debitor persoană fizică reprezentativ plătește o rată lunară de
496,42 lei pentru o perioadă de 72 de luni, rata medie a dobânzii (DAE) fiind de 10,2%, iar
dobânda totală de 9087,37 lei. În ipoteza reducerii ratei cu 35%, maximul permis de propunerea
legislativă, și în condițiile în care intervine concomitent prelungirea scadenței cu 24 de luni, rata
lunară coboară la 322,68 de lei în primii 2 ani și crește la 448,97 de lei pentru următorii 6 ani (4
ani aferenți maturității inițiale plus cei doi ani de extindere a scadenței); chiar și în condițiile
acestei creșteri, rata lunară aplicabilă perioadei de după expirarea intervalului în care aceasta
este diminuată cu 35% rămâne inferioară celei care ar prevala în lipsa acordării facilității
introduse prin propunerea legislativă. În acest ultim caz, în condițiile în care dobânda totală
plătită în 8 ani este de 13.419 de lei, iar debitorul beneficiază și de o economie de la plata
impozitului pe venit de 1293,03 lei (aferentă unei economii lunare egale cu noua rată de
448,97*0,16 = 71,84 lei pe o perioadă de 18 luni, având în vedere data limită de aplicare a
facilității care este decembrie 2017 și presupunând că restructurarea creditului ar interveni de
la 1 iulie 2014), costul anual echivalent al creditului ar fi de 9,62% pe an (DAE). În esență, un
debitor reprezentativ are de ales între un credit pe 6 ani cu un cost de 10,2% și un credit pe 8
ani cu un cost anual echivalent de 9,62%, dobânda totală fiind evident mai mare în acest ultim
caz, statul suportând însă o parte din costurile suplimentare. Este evident că în practică, în
funcție de parametrii agreați bilateral ai restructurării creditului (lungimea intervalului în care
rata este diminuată, precum și momentul în care acordul de restructurare intervine), costul
anual echivalent al creditului poate fi diferit, însă raportul acestuia față de costul care
prevalează în absența restructurării se păstrează (rămâne mai mic).
Este dificil de cuantificat ponderea debitorilor care vor fi interesați de această schemă, aceasta
depinzând printre altele de: capacitatea debitorului de onorare a serviciului datoriei în prezent,
interesul față de prelungirea maturității creditului în condițiile în care la finele perioadei va avea
de plătit o sumă mai mare instituției creditoare (chiar dacă costul anual echivalent scade ușor),
formalitățile administrative presupuse de apelarea la prevederile acestei măsuri legislative. De
asemenea, decizia cu privire la restructurarea unui credit presupune și acordul instituțiilor
împrumutătoare și este dificil de presupus ex ante că acestea vor fi foarte interesate să acorde
debitorilor posibilitatea restructurării în condițiile în care creditele respective nu sunt credite
neperformante. Prin urmare, numărul creditelor efectiv restructurate se află la intersecția
preferințelor debitorilor și celor ale creditorilor. Totuși, se poate aprecia că există șanse
rezonabile ca propunerea legislativă să fie mai puțin atractivă în cazul debitorilor care nu
înregistrează întârzieri la plată (circa 90% din total debitorilor eligibili au întârzieri la plată mai
mici de 15 zile), în condițiile în care aceștia nu ar intenționa să se îndatoreze suplimentar, și în
același timp mai atractivă pentru cei care înregistrează deja întârzieri mai semnificative în
serviciul datoriei (dar până în 90 de zile), dar care reprezinta sub 10% din debitorii eligibili. De
altfel, în acest ultim caz există și posibilitatea unui interes mai mare din partea băncilor în
sensul acordului cu privire la restructurarea creditului.
Având în vedere incertitudinile mai sus menționate în ceea ce privește numărul creditelor ce
urmează a fi restructurate și care ar beneficia astfel de facilitatea fiscală acordată, estimarea
pierderilor de venituri bugetare trebuie prezentată sub forma unui interval, ale cărui capete
corespund unor ipoteze vădit neverosimile, dar cu toate acestea, cu o probabilitate de realizare
diferită de zero. Marginea inferioară a intervalului este în mod evident zero și corespunde unui
scenariu foarte puțin probabil în care fie niciun debitor nu ar fi interesat de restructurarea
creditelor ori nicio instituție financiară nu ar fi de acord cu vreo propunere de restructurare.
Marginea superioară corespunde situației de asemenea neverosimile în care toți debitorii
eligibili optează pentru diminuarea ratei cu 35% pentru o perioadă de doi ani, iar instituțiile
financiare aprobă toate cererile de restructurare: în condițiile în care prelungirea scadenței
pentru creditul reprezentativ ar fi de 24 de luni și ar interveni de la 1 iulie 2014, pierderea de
venituri bugetare aferentă perioadei ianuarie 2016 – decembrie 2017 ar fi de 448,97 (rata de
după perioada de 2 ani echivalentă cu deducerea fiscală suplimentară acordată) * 18 luni * 0,16
(cota de impozit pe venit) * 1.193.670 (numărul de credite) = 1, 543 mld, corespunzătoare unui
impact anualizat de -771,73 mil. lei la nivelul veniturilor bugetare, nivel apropiat de estimarea
inclusă în nota de fundamentare a actului normativ. Prin urmare, încasările din impozitul pe
venit vor fi mai mici cu o sumă cuprinsă între 0 și 771,73 milioane lei pe an (maximul
reprezentând circa 0,1% din PIB prognozat pentru anul 2016).
Consiliul fiscal apreciază că există o probabilitate ridicată ca impactul bugetar net să se situeze
în partea inferioară a intervalului menționat anterior. Aceasta se datorează atât caracterului
opțional al facilității în condițiile în care gradul de atractivitate este potențial redus pentru acei
debitori care nu înregistrează arierate în serviciul datoriei (circa 90% din cei cu restante sub 90
de zile au întârzieri la plată mai mici de 15 zile), cât și potențialului efect de antrenare asupra
economiei din perioada de diminuarea ratelor lunare de plată ca urmare a plusului temporar de
venit disponibil. În condițiile ipotezei maximale conform căreia toți debitorii eligibili ar opta
pentru și ar beneficia de rescadențare, venitul disponibil ar putea crește cu un maxim de 5
miliarde de lei1, iar impactul economic pozitiv ar avea potențialul să fie consistent în condițiile
14,98 miliarde lei = (496.42 (rata creditului reprezentativ înainte de restructurare) – 322.68 (rata
creditului reprezentativ în perioada de reducere a ratei lunare de plată)) x 24 de luni (perioada în care
ratele sunt reduse) x 1 193 670 (numărul de credite eligibile pentru restructurare) în care măsura țintește consumatori cu venituri apropiate de și sub medie și deci cu înclinație
marginală spre consum ridicată, într-o perioadă în care există un deficit de cerere agregată.
Consiliul fiscal apreciază însă că probabilitatea de materializare a unui scenariu apropiat de
acești parametri este foarte redusă.
În aceste condiții, dimensiunea pierderii de venituri ar trebui să fie ușor de acomodat în cadrul
proiectului de buget astfel încât țintele anuale și cele pe termen mediu să nu fie afectate. În
plus, la momentul definitivării proiectului de buget pentru anul 2016, incertitudinile referitoare
la dimensiunea pierderii de venituri bugetare se vor fi clarificat, iar cuantumul pierderilor de
venituri bugetare va putea fi evaluat cu precizie și compensat corespunzător. În aceste condiții,
Consiliul fiscal avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență privind modificarea și
completarea Legii nr. 571/2003 (referitor la introducerea unei deduceri speciale la calculul
impozitului pe venit pentru creditele restructurate).
Opiniile şi recomandările formulate mai sus de Consiliul fiscal au fost aprobate de Preşedintele
Consiliului fiscal, conform prevederilor art. 43, alin (2), lit. d) din Legea nr. 69/2010, în urma
însuşirii acestora de către membrii Consiliului prin vot, în şedinţa din data de 26 iunie 2014.

26 iunie 2014
Președinte Consiliul fiscal

IONUŢ DUMITRU

ANEXĂ
Tabel nr. 1: Informații privind creditele acordate debitorilor cu venit brut lunar <=2.200 lei și cu întârzieri mai mici de 90 de zile la plata ratelor Total (0,2.200] Expunere totală (lei) 31.812.520.850 Număr debitori 984.871 Număr credite 1.193.670 Maturitatea medie reziduală (ani) 6,0 Maturitatea medie inițială (ani) 9,2 Rata dobânzii medie anuală (%) 10,2 Serviciul datoriei medie lunară (lei) 512 Valoarea medie per debitor (lei) 32.301 Valoarea medie credit (lei) 26.651 Sursa datelor: BNR pe baza informațiilor de la Centrala Riscurilor Bancare, Biroul de Credit; ANAF Tabel nr. 2: Informații privind creditele acordate tuturor debitorilor cu întârzieri mai mici de 90 de zile la plata ratelor Expunere totală (lei) 86.139.711.435 Număr debitori 2.016.439 Număr credite 2.461.854 Maturitatea medie reziduală (ani) 6,2 Maturitatea medie inițială (ani) 9,0 Rata dobânzii medie anuală (%) 10,1 Valoarea medie per debitor (lei) 42.719 Valoarea medie credit (lei) 34.990 Sursa datelor: BNR pe baza informațiilor de la Centrala Riscurilor Bancare, Biroul de Credit; ANAF Tabel nr. 3: Graficul de rambursare aferent unui credit în absența măsurii legislative propuse (lei) Nr. luni Anuitate Dobândă Principal Valoare rămasă 1 496,42 226,53 269,89 26.381,13 2 496,42 224,24 272,19 26.108,94 … … … … … 72 496,42 4,18 492,24 0 Total 35.246,15 9.087,37 26.158,78 - Sursa: calcule Consiliul fiscal pe baza datelor din Tabelul nr.1 Ipoteze generale în cazul apelării la facilitatea fiscală 1. S-a luat în considerare situația unui debitor cu venit brut lunar <=2.200 lei și cu întârzieri mai mici de 90 de zile la plata ratelor, care are în derulare un credit (de consum sau ipotecar) cu valoarea medie egală cu 26.651 lei, cu o maturitate reziduală medie de 6 ani (72 luni), având o dobândă medie de 10.2%. 2. S-a presupus că acesta va opta pentru restructurarea creditului astfel: - alege să-și diminueze rata cu maximul de 35% prevăzut în propunerea legislativă, timp de 2 ani (pe perioada iulie 2014 - iunie 2016) concomitent cu prelungirea scadenței (de la 72 de luni la 96 de luni); - deducerea se acordă doar în interiorul perioadei ianuarie 2016-decembrie 2017; prin urmare, un debitor care a convenit cu instituția împrumutătoare diminuarea ratei în perioada iulie 2014 – iunie 2016, respectiv pentru perioada maximă prevăzută de propunerea legislativă, va beneficia de aplicarea deducerii la calculul impozitului pe venit doar în perioada iulie 2016 – decembrie 2017; 3. La estimarea impactului financiar al măsurii legislative propuse asupra bugetului general consolidat pentru anii 2016 și 2017, au fost luate în considerare numărul de credite de consum și ipotecare (1.193.670) precum și pierderea de venituri din impozitul pe venit aferentă creditului mediu considerat, corespunzătoare perioadei de aplicare a măsurii (18 luni): 1.193.670 * 71,84 lei * 18 luni. Tabel nr. 4: Graficul de rambursare aferent unui credit reprezentativ în contextul aplicării măsurii legislative propuse (lei) Nr. luni Anuitate Dobândă Principal Valoare rămasă Deducere Economie impozit Suma plătită netă 1 322,68 226,53 96,14 26.554,88 - - 322,68 2 322,68 225,72 96,96 26.457,92 - - 322,68 … … … … … … … … 24 322,68 205,87 116,80 24.103,34 - - 322,68 25 448,97 204,88 244,09 23.859,25 448,97 71,84 377,13 26 448,97 202,80 246,17 23.613,09 448,97 71,84 377,13 … … … … … … … … 42 448,97 167,10 281,87 19.377,40 448,97 71,84 377,13 43 448,97 164,71 284,26 19.093,14 - - 448,97 44 448,97 162,29 286,68 18.806,47 - - 448,97 … … … … … … … … 96 448,97 3,78 445,19 0,00 - - 448,97 Total 40.070,02 13.419,00 26.651,02 - 8.081,45 1.293,03 38.776,99 Sursa: calcule Consiliul fiscal pe baza datelor din Tabelul nr.1 Tabel nr. 5: Costul unui credit reprezentativ restructurat vs. Costul unui credit reprezentativ în absența facilității fiscale Indicator Valoare Cost anual echivalent credit inițial (% an) 10,20% Cost anual echivalent credit restructurat (% an) 9,62% Dobândă plătită în plus (lei) 4.331,64 Economie impozit (lei) 1.293,03 Diferență (lei) 3.038,60 Sursa: calcule Consiliul fiscal