Am sentimentul că politica românească se află la o răscruce. Zilele acestea pot constitui un punct de cotitură, şi, din păcate, nu într-o direcţie bună. O generaţie de politicieni dispare, biologia îşi spune cuvântul. Au fost oameni care, cu toate limitările lor – şi uneori şi cu păcatele lor – au avut nişte principii şi o imagine încă sănătoasă despre ce înseamnă politica: valori şi principii, proiecte şi politici publice. DE ACELASI AUTOR O aniversare uşor stânjenitoare… Au înţeles să construiască, pentru partidele pe care le-au condus sau construit, identităţi puternice, ideologic vorbind, şi au fost fideli acestor identităţi. Mircea Ionescu Quintus, care ne-a părăsit zilele trecute, a fost unul dintre supravieţuitorii unei epoci care, cu toate păcatele ei, a dat României partide şi programe, care au generat şi dezvoltare, nu doar scandaluri. O altă generaţie de politicieni, care iarăşi au construit partide şi identităţi puternice, care au reconstruit, constituţional, instituţional şi legal, România după ieşirea din comunism, care au dus România acolo unde doream cu toţii, în comunitatea euro-atlantică, a fost îndepărtată, sub diverse pretexte, din politică. Adesea cu o violenţă care nu prevesteşte nimic bun. Da, a avut şi ea limitele ei, a făcut şi ea greşelile ei, dar învăţarea se face şi din greşeli. Ambele generaţii au trăit şi trăiesc drama imposibilităţii de a transmite cunoştinţele acumulate în timp. Pur şi simplu nu au avut cui. S-a născut o generaţie de politicieni pentru care – cu rare excepţii, excepţii care îi marginalizează – politica se face în haită, nu în partid, şi scopul ei este nu servirea interesului public, ci demonstrarea capacităţii de a-şi îndepărta „concurenţii“, în lupta pentru poziţia de mascul alfa. De aici trădări şi oportunism, creşterea violenţei în viaţa politică, şi implicit, şi în spaţiul public. Acest tip de politică nu are nicio legătură cu valori şi principii, cu identităţi ideologice, cu politicile publice. Totul este despre putere, şi despre exercitarea ei arbitrară, fără nicio regulă. Această confruntare, cu abdicarea de la orice fel de reguli, nu are cum a se termina bine atât pentru protagonişti, cât şi pentru societate. Politica trebuie să se întoarcă la obiectivele, la instrumentele şi la valorile ei. Partidele politice, toate, trebuie să se democratizeze intern şi să joace doar după regulile democraţiei. Avem de recâştigat încrederea cetăţenilor, pe care i-am uitat, ocupaţi fiind cu altele, care n-au legătură cu ei, cu nevoile lor. Nu va fi simplu, nu va fi uşor, nu va fi peste noapte. Dar trebuie s-o facem, pentru că, până la urmă, politica nu se face în haită.

http://adevarul.ro/news/politica/politica-nu-haita-1_59c107fb5ab6550cb852d0ea/index.html