​Secretarul executiv al PSD, Ionuţ Vulpescu, consideră că dezbaterea privind situaţia ICR este redusă la elemente de formă, pierzându-se din vedere, intenţionat sau nu, chestiunile importante, care ţin de modul în care au fost cheltuiţi banii publici de către această instituţie şi de performanţele culturale reale ale Institutului. ​„Vedem că există o autovictimizare masivă a conducerii ICR, întreţinută şi mediatic, pentru a fi intenţionat escamotate elementele importante care ar trebui să stea la baza discuţiilor. Adică, acelea care ţin de controlul financiar asupra acestei instituţii. ICR are un buget consistent, care este cheltuit în mod netransparent sau în dispreţul legii. ​Nu aud foarte multe comentarii cu privire la raportul Curţii de Conturi, care a descoperit că această instituţie a înfiinţat ilegal posturi de vicepreşedinţi, foarte bine remunerate. Nu am văzut, din partea susţinătorilor dlui Patapievici, nici un comentariu cu privire la actul incalificabil al fostului guvern Boc, de a da o ordonanţă de urgenţă (nr. 72/2011), prin care i se permitea ICR salarizarea celor doi vicepreşedinţi, pe care Curtea de Conturi o considerase, anterior, ilegală: în fotbal, aşa ceva s-ar numi blat. Nemaivorbind de faptul că respectivii vicepreşedinţi au fost angajaţi de urgenţă, în timp ce Executivul bloca mii de posturi de profesori şi medici, sub pretextul austerităţii. ​Pe de altă parte, poate că ar trebui analizat mai atent şi modul în care politica culturală promovată de ICR în străinătate în ultimii ani s-a intersectat sau a ţinut cont de valorile şi de priorităţile politicii externe a României. Coordonarea între politicile MAE şi ale ICR este un element fundamental pentru reprezentarea externă a ţării. Or, în ultimii ani, ICR şi-a asumat integral reprezentarea culturală a României în exterior, fără nici un fel de consultare a Ministerului de Externe. ICR a devenit un fel de “minister de externe” pe zona culturală, lucru total nefiresc în lumea europeană civilizată, dacă ne uităm la modul în care funcţionează institutele de profil din alte ţări (Marea Britanie, Franţa sau Italia sunt cele mai vizibile exemple), adică în strânsă coordonare cu ministerele de externe. Această conjuncţie de interese a fost iniţial respectată la nivel instituţional, în anii 2003-2004, când ICR a fost înfiinţat, apoi însă a fost complet ocultată sub mandatul dlui Patapievici. ​ICR este obligat să îşi desfăşoarea activitatea în mod transparent, inclusiv în ceea ce priveşte cheltuielile pe care le face, din bani publici. Pare evident că se doreşte în continuare o lipsă de control la acest aspect, iar oameni de talent şi valoare sunt atraşi de conducerea ICR într-un joc fără mize oneste. Nu văd care este problema, în fond: ce ilegalitate comite majoritatea parlamentară dacă modifică o lege, pe baza votului în Parlament? În ce text de lege scrie că preşedintele, care nu are drept de iniţiativă legislativă, ar trebui informat în prealabil, atunci când se introduce un proiect în Senat sau în Cameră? Unde scrie că anumite legi trebuie să rămână bătute în cuie, mai ales când instituţiile care-şi desfăşoară activitatea în baza lor nu dau randament?”, a încheiat secretarul executiv al PSD.