de Iulian Chifu

Inteligența artificială este marea găselniță la modă a tehnologiilor noi. Desigur, ajută enorm, dar are și efecte secundare. Mai întâi din cauza limitelor imaginației umane sau a numărului restrâns al datelor disponibile care alimentează un proces de a.i.

Apoi, dintre efectele secundare pe care le poate avea – și nu mă refer aici la apocalipsa din scrierile lui Yuval Harari, care ne-a anunțat că a.i. a ajuns deja să facă hacking la mintea umană și, deci, ne poate influența comportamentele, reacțiile și acțiunile fiecăruia dintre noi – se numără controlul, determinarea comportamentului și alegerilor umane sau confuzionarea oricărei ființe bombardată cu informații complexe și contradictorii. Dar dacă elementele de control și de alterare a democrației și libertăților sunt discutabile, nu același lucru se întâmplă cu utilizarea inteligenței artificiale în război, în domeniul armamentelor autonome.

Continuarea, aici.