Consilierul prezidential pentru Securitate Internationala, Iulian Chifu, analizeaza situatia din Egipt, acolo unde armata si protestatarii l-au indepartat de la putere pe presedintele islamist Mohamed Morsi.

Chifu considera, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca Morsi a impins, prin actiunile sale, tara spre razboi civil.

In ciuda tensiunilor si ciocnirilor intre sustinatorii Fratiei Musulmane si fortele de ordine sau protestatarii anti-Morsi, consilierul prezidential nu crede ca se va ajunge pana la punctul in care tara va aluneca in haos.

Exista riscul caderii in haos a Egiptului si a regiunii, dupa schimbarea presedintelui acestei tari de catre armata?

Avem de a face cu o schimbare a primului presedinte ales in Egipt, de catre Armata. Pe de alta parte, Mohamed Morsi era contestat si incalcase regulile democratice: isi facuse o Constitutie pentru sine, ignorand ideile si pozitiile celorlalte partide. Dizolvase o camera a parlamentului, si cealalta fiind in aceeasi situatie, doar ca nu mai putea fi dizolvata. Egiptul nu avea Parlament legal si nici alegerile generale nu fusesera convocate. A demis Procurorul General si intrase in conflict cu Curtea Constitutionala, insa tribunalul il impiedicase sa dizolve Curtea si l-a repus in functie pe Procurorul General. A arestat reprezentantii ONG-urilor straine ce investeau in dezvoltare si constructia societatii civile.

Cel mai grav, admisese conflictele de strada intre simpatizantii sai si cei ai opozitiei, ii chemase si ii incitase pe cei din Fratia Musulmana sa se lupte in strada cu reprezentantii opozitiei. Rezultatul ciocnirilor si atacurilor la adresa opozitiei au fost zeci de morti in anul cat a fost presedinte ales. Practic, Egiptul era impins de presedintele ales la razboi civil!

Interventia armatei s-a facut, cel mai probabil, ca rezultat al unei intelegeri cu toate celelalte forte politice(mai putin Fratia Musulmana) si a avut sustinerea strazii. Armata nu a preluat puterea ca in cazul unui puci, ci l-a eliminat pe Morsi si a predat puterea autoritatilor civile in functie ce-i succedau natural in cazul imposibilitatii exercitarii mandatului de catre Presedintele ales.

INTERVIUL INTEGRAL cu Iulian Chifu pentru ZIARE.COM:

Consilierul prezidential pentru Securitate Internationala, Iulian Chifu, analizeaza situatia dinEgipt, acolo unde Armata si protestatarii l-au indepartat de la putere pe presedintele islamist Mohamed Morsi.

Chifu considera, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca Morsi a impins, prin actiunile sale, tara sprerazboi civil.

In ciuda tensiunilor si ciocnirilor intre sustinatorii Fratiei Musulmane si fortele de ordine sau protestatarii anti-Morsi, consilierul prezidential nu crede ca se va ajunge pana la punctul in care tara va aluneca in haos.

Exista riscul caderii in haos a Egiptului si a regiunii, dupa schimbarea presedintelui acestei tari de catre Armata?

Avem de a face cu o schimbare a primului presedinte ales in Egipt, de catre Armata. Pe de alta parte, Mohamed Morsi era contestat si incalcase regulile democratice: isi facuse o Constitutie pentru sine, ignorand ideile si pozitiile celorlalte partide. Dizolvase o camera a Parlamentului, si cealalta fiind in aceeasi situatie, doar ca nu mai putea fi dizolvata.

Egiptul nu avea Parlament legal si nici alegerile generale nu fusesera convocate. A demis procurorul general si intrase in conflict cu Curtea Constitutionala, insa tribunalul il impiedicase sa dizolve Curtea si l-a repus in functie pe procurorul general.

A arestat reprezentantii ONG-urilor straine ce investeau in dezvoltare si constructia societatii civile.

Cel mai grav, admisese conflictele de strada intre simpatizantii sai si cei ai Opozitiei, ii chemase si ii incitase pe cei din Fratia Musulmana sa se lupte in strada cu reprezentantii Opozitiei. Rezultatul ciocnirilor si atacurilor la adresa Opozitiei au fost zeci de morti in anul cat a fost presedinte ales. Practic, Egiptul era impins de presedintele ales la razboi civil!

Interventia Armatei s-a facut, cel mai probabil, ca rezultat al unei intelegeri cu toate celelalte forte politice (mai putin Fratia Musulmana) si a avut sustinerea strazii. Armata nu a preluat puterea ca in cazul unui puci, ci l-a eliminat pe Morsi si a predat puterea autoritatilor civile in functie ce-i succedau natural in cazul imposibilitatii exercitarii mandatului de catre presedintele ales.

Nu putem califica situatia din Egipt la aceasta ora drept lovitura militara de stat, este o reactie atipica. Ca sa fie lovitura de stat militara trebuia ca Armata sa preia si puterea, sa nu existe acordul politic si nici pregatirea alegerilor libere.

Dupa cum vedem, situatia este extrem de complexa, iar Fratia Musulmana a refuzat chemarea noului presedinte interimar de a participa la un guvern de uniune nationala, de tehnocrati, care sa organizeze alegerile. Pe de alta parte, violentele in strada pot continua, la chemarea liderilor Fratiei Musulmane, arestati tocmai pentru incitare la violenta.

Haos nu cred ca poate exista, cel putin nu mai mult decat a fost pana recent, din contra, pentru ca Armata si Politia au sustinut schimbarea, care are si sustinerea masiva a populatiei si a tuturor celorlalte partide. Intrarea in joc a Armatei si Politiei, dupa un an de violente in strada, poate fi o garantie ca violentele din Cairo, Alexandria sau Port Said nu se vor repeta, creand zeci de victime umane.

Punctul dificil va fi momentul de vineri dupa iesirea de la moschei, atunci cand, traditional, se pot manifesta violente si recoagulari ale unei multimi sustinatoare a Fratiei Musulmane in strada, desi cred ca Fratia va incerca sa se indeparteze de imaginea presedintelui Morsi pregatindu-si sanse mai bune pentru viitoarele alegeri.

Cum ar putea fi afectata securitatea internationala daca situatia din Egipt continua sa se inrautateasca?

E o intrebare speculativa. Cred ca ceea ce s-a intamplat in Egipt permite o presiune suplimentara pe statele Primaverii arabe in care exista partide islamiste de tip Fratia Musulmana la conducere. Am vazut ce s-a intamplat cu Enendha in Tunis, contestat de ieri de o coalitie similara, se poate repeta si in alte state. De asemenea, observatorii si analistii vorbesc si despre posibilitatea ca, pe acest fond, anumite influente si presiuni sa aiba loc si in Turcia. Cred ca e devreme pentru concluzii de aceasta factura inca.

Care ar trebui sa fie rolul structurilor internationale din care facem parte in privinta Egiptului?

Relatiile cu Egiptul ale Uniunii Europene sunt stabilite in cadrul dialogului Mediteranean si a Uniunii pentru Mediterana. In rest, organismele ONU si ale UE pot interveni cu ajutoare de urgenta si ajutoare umanitare sau cu ajutor pentru dezvoltare. Pentru asta ar trebui sa existe si o schimbare de atitudine fata de ONG-uri, stiut fiind ca a exista o adevarata prigoana, arestari si inchideri de sedii dupa perchezitii ale unor asemenea organizatii, care intermediaza nu numai dezvoltarea drepturilor omului, societaii civile si a democratiei, dar si livrarea ajutorului occidental catre populatie.

Ce credeti ca se intampla cu „Primavara Araba”, in ce directie o ia, avand in vedere evolutiile din Egipt si celelalte tari?

Este primul regim din Primavara araba care este inlaturat de nemultumirea cetatenilor fata de modul in care a guvernat, de situatia economica dificila. Practic este demitizata ideea ca un partid islamist poate conduce un stat arab mai bine decat un guvern secular. Economia, parghiile sunt aceleasi.

Schimbarea lui Morsi poate avea efect in toate statele primaverii arabe in care au venit la guvernare partidele islamice.

In Egipt, e posibil sa continue ciocnirile si manifestatiile Fratiei Musulmane. De asemenea, alegerile libere pot mentine Fratia Musulmana ca principal partid, dar pot aduce un succes partidelor seculare liberale, expresia revolutiei din strada, asa cum pot sa intareasca si partidul radical islamist Al Nour, care s-a alaturat revolutiei.