A doua realizare a fost abrogarea amendamentului Jackson Vanik privind comerţul cu SUA în Camera Reprezentanţilor, care lansează cooperarea economică şi comercială a Rm cu SUA, prin dobândirea statutului de „partener permanent comercial normal al SUA”. Mai urmează aici votul din Senat şi promulgarea de către Preşedinte.Care este situaţia negocierilor privind reintegrarea în conflictul din Transnistria?

Iulian Chifu: Salutăm eforturile Republicii Moldova de a deschide calea negocierilor de a susţine bunele relaţii cu administraţia nistreană şi de a menţine cursul ascendent al negocierilor, chiar dacă, din păcare, după un început încurajator la schimbarea conducerii autorităţilor separatiste, observăm mai nou paşi înapoi şi limitări tot mai importante ale dorinţei de negociere şi apropiere a poziţiilor ale administraţiei de la Tiraspol.
Am notat alături de gazde şi un activism crescut al Federaţiei Ruse la Tiraspol, pe dimensiunea militară, politică, economică, socială, financiară. Merită evaluat, din punct de vedere juridic dacă o parte a acestor acţiuni nu contravin suveranităţii Republicii Moldova şi poziţiei constante a Moscovei de susţinere a suveranităţii şi integrătăţii teritoriale a Republicii Moldova.Cum ar trebui să arate o soluţie pentru conflictul din Transnistria?

Iulian Chifu: O soluţie a conflictului nistrean înseamnă reintegrarea teritorială a Republicii Moldova. Poziţia principială a României este susţinerea integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi independenţei politice a Republicii Moldova, în graniţele recunoscute internaţional. De aceea o soluţie pentur conflict este un statut special al regiunii, dacă e justă şi durabilă, conform dreptului internaţional, dacă permite funcţionalitatea statului Republica Moldova şi dreptul de a-şi alege liber opţiunile de securitate şi prosperitate, respectiv de a decide liber în politica externă, de securitate, de apărare, în orientarea strategică spre integrarea în Uniunea Europeană.
Republica Moldova a votat în unanimitate, încă din vara anului 2005, în Parlament orientarea strategică şi opţiunea integrării europene iar România apără şi sprijină această opţiune şi orice soluţie ce este acceptată de autorităţile legitime ale Republicii Moldova.Ce părere aveţi despre prezenţa militară străină pe teritoriul Republicii Moldova?

Iulian Chifu: România susţine opţiunea Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse şi armamentelor de la Colbasna, din regiunea separatistă. De asemenea România susţine schimbarea formatului de aşa-zişi „pacificatori” din zona de securitate şi înlocuirea cu o misiune civilă, real multinaţională, de observatori. România susţine principiul consimţământul statului gazdă pentru prezenţa trupelor străine, a armamentelor şi soldaţilor înţelegând princ aceasta că, pe teritoriul recunoscut internaţional al Republicii Moldova consimţământul aparţine autorităţilor legitime de la Chişinău.Aţi ajuns la Chişinău la o săptămână după reprezentantul Rusia, Dmitri Rogozin. Este această vizită o replică la vizita reprezentantului rus? Dumnealui a făcut o serie de declaraţii controversate cu această ocazie.

Iulian Chifu: Nu comentez public declaraţiile domnului Rogozin, care este un oficial rus, cu rol în relaţiile bilaterale între Federaţia Rusă şi Republica Moldova. Dealtfel el are multiple roluri, nici unul în relaţie cu România.
Ce pot spune despre asocierea eventuală cu Dmitri Rogozin este că este neavenită. Domnul Rogozin este un politician, cu aspiraţii la Preşedinţia Federaţiei Ruse şi absolvent de actorie. Eu nu am aspiraţii politice în România, sunt doar Consilier pentru Afaceri Strategice şi Securitate Internaţională al Preşedintelui României şi sunt specializat în analiză de conflict şi decizie în criză. Suntem pe dimensiuni paralele, nu putem fi comparaţi, eu neavând aspiraţii politice, iar domnului Rogozin trebuindu-i să mai citească vreo două biblioteci pentru a discuta profesional despre conflicte.
E adevărat că există numeroase persoane în MAE rus, în Consiliul Securităţii Naţionale şi în administraţia preşedintelui Putin care sunt pregătiţi, au cunoştiinţe şi sfătuiesc decidenţi precum Ministrul de Externe Serghei Lavrov sau preşedintele Putin pe aceste teme. Dmnul Rogozin nu se află în această categorie, deci nu există termeni de comparaţie.Dmitri Rogozin a vorbit despre deschiderea iminentă a unui consulat rus la Tiraspol. De asemenea a reacţionat dur la afirmaţiile Ministrului de Externe Corlăţean pe această temă. Cum vede România această perspectivă?

Iulian Chifu: Deschiderea unei reprezentanţe într-un stat ţine de cele două părţi implicate, statul acreditar şi statul acreditant. În cazul concret este vorba despre relaţia bilaterală între Federaţia Rusă şi Republica Moldova. România nu comentează aici.
În legătură cu „comunicatul” Ministrului Corlăţean, nu a fost vorba despre un comunicat, o poziţionare a MAE, ci despre un rspuns la o întrebare şi supradimensionarea răspunsului de către media. Ministrul Corlăţean este un bun cunoscător al MAE, al regulilor diplomatice, este de bună credinţă şi nu cred că ar fi putut să rişte implicarea în acest subiect dincolo de normele dreptului internaţional. Poate a fost furat de tentaţia de a comenta, deci de a fi analist sau de a-şi valorifica cunoştiinţele şi specializarea în drept internaţional pe tema dată.