Matei Bogdan
Publicat în 22 iunie 2021, 10:52 / 71 elite & idei

Iulian Chifu: „Pragmatismul principial“ al UE în relaţia cu Rusia – Europa „respinge, constrânge şi angajează“ Rusia

Iulian Chifu: „Pragmatismul principial“ al UE în relaţia cu Rusia – Europa „respinge, constrânge şi angajează“ Rusia

de Iulian Chifu

Ultimul Consiliu Afaceri Externe de luni, 21 iunie, a abordat şi pregătit pentru Consiliul European din 24-25 iunie documentele care să elaboreze strategia Uniunii Europene faţă de Federaţia Rusă.

După propunerea şi susţinerea la Lisabona, luna trecută, a dezbaterii despre conflictele îngheţate, la propunerea României, susţinută de alte state europene, de această dată, ţara noastră a pus pe masa Uniunii Europene propunerea ca, în final de săptămână, UE să-şi asume un format de cooperare în domeniul securităţii cu statele din Parteneriatul Estic care au ajuns la nivelul Acordului de Asociere implementat, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Un pas mare înainte, care explicitează Comunicarea comună a Comisiei şi Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă şi de Securitate care promovează relaţia cu Rusia pe baza conceptului de „pragmatism principial“.UE şi Rusia – spaţiul cooperării obligatorii

Uniunea Europeană şi Rusia se află la punctul cel mai de jos al relaţiilor dintotdeauna, de la construirea acestei relaţii şi de la lansarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare. Supusă sancţiunilor repetate pentru toate acţiunile sale agresive la adresa Occidentului şi a Uniunii Europene, în întregimea sa, Rusia a reacţionat accentuând diferenţele, accelerând spirala controverselor şi agresivităţii împotriva statelor democratice occidentale, ba chiar sancţionând înalţi oficiali europeni printre care preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.

Uniunea Europeană s-a abţinut să reacţioneze imediat, la cererea Preşedintelui francez Emmanuel Macron, luna trecută, la Consiliul European rezervat dezbaterii relaţiei cu Rusia. Preşedintele Franţei a susţinut că sancţiunile nu mai dau rezultate, şi a cerut o soluţie alternativă sau soluţii multiple alternative şi mai elaborate pentru a contracara acţiunile asertive ale Rusiei şi a schimba dinamica actuală. De aceea a venit Comisia şi Înaltul Reprezentant cu soluţiile incluse în Comunicarea comună.

Problema esenţială vine de la interdependenţa şi relaţiile dintre UE şi Rusia, care sunt extrem de strânse, la nivel economic şi comercial. Dar nu indestructibile. Iar perspectiva angajamentelor europene de decarbonizarea industriei duce la o scădere dramatică, în viitor, a interdependenţei energetice. Astfel, astăzi, la nivelul schimburilor economice, Rusia este cel de-al cincilea partener comercial al UE cu doar 4,8% din schimburile de bunuri comunitare, în 2020, în timp ce, pentru Rusia, UE este cel mai mare partener comercial, cu 37,3% din totalul comerţului rus. UE e şi cel mai mare investitor în Rusia, 75% din totalul investiţiilor străine, cu 311,4 miliarde de euro în 2019, în timp ce Rusia are investiţii de doar 1% din cele străine în UE, cu doar 136 miliarde de euro, la nivelul volumului şi capacităţii economice comunitare.

Deci UE se poate descurca fără Rusia, invers e mult mai greu. Mai mult, chiar şi în materie de relaţii energetice, Rusia reprezintă 26% din importurile de petrol şi 40% din cele de gaze ale Europei, în timp ce dependenţa rusă e mult mai adâncă de UE: două treimi din exporturile de petrol ale Rusiei şi două treimi din cele de gaze, plus jumătate din cărbunele exportat merge către UE, faţă de 27% petrol către China şi doar 2% din gaze. Nu trebuie uitat că, pentru modelul economic al Rusiei, UE este indispensabilă deoarece reprezintă piaţa pentru 60% din totalul exporturilor, 40% din veniturile bugetare şi 25% din PIB.

Evaluarea relaţiei UE-Rusia, dar şi a acţiunilor Rusiei de astăzi, arată foarte prost chiar în declaraţiile publice ale oficialilor europeni, care conştientizează că este foarte dificil pentru publicul european să poată accepta întoarcerea din nou a obrazului. Aici poziţiile sunt consonante cu cele acceptate săptămâna trecută la G7, Summitul NATO şi Summitul SUA-UE, în termeni extrem de duri şi fără echivoc. Astfel, în abordările liderilor europeni, relaţia este caracterizată drept „complexă“ iar obiectivul general este ca să fie identificate la timp provocările şi să fie valorificate oportunităţile.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Susţine că „Alegerile deliberate şi acţiunile agresive ale Guvernului rus, au creat o spirală negativă  în ultimii ani, iar gestionarea relaţiei UE-Rusia continuă să fie principala provocare strategică a UE“. O va face prin unitate şi consistenţă, apărând interesele şi valorile fundamentale. Deci o primă decriptare a „pragmatismului principial“ este exact această apărare concomitentă a intereselor şi valorilor fundamentale, în acelaşi timp, în efortul de gestionare a relaţiei cu Rusia, bazată pe realitatea neplăcută a nivelului foarte jos al relaţiei.

Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, pare să fie autorul conceptului. El recunoaşte că un parteneriat reînnoit al UE cu Rusia e o perspectivă distantă, de aceea ambiţia UE este de a explora evoluţii ce pot „schimba dinamicile actuale gradual într-o relaţie mai predictibilă şi stabilă“. Joseph Borrell foloseşte, nu întâmplător, exact formulele din obiectivele pentru relaţia SUA-Rusia enunţate de către Preşedintele american Joe Biden înaintea întâlnirii cu Vladimir Putin, de la Geneva, de miercuri, 16 iunie. Tot Borrell defineşte pragmatismul principial prin acţiunea unei relaţii complexe, care să conţină, totodată, şi cooperare, şi competiţie, şi confruntare, în formula simultană de abordare a Rusiei prin „respingere, constrângere şi angajare a Rusiei“, toate bazate pe „înţelegerea comună solidă a obiectivelor Rusiei şi pe abordarea pragmatismului principial.“

Documentul comun menţionează atât potenţialul de cooperare considerabil, dar şi faptul că „Guvernul Rusiei urmăreşte obiective care merg într-o direcţie opusă“. Motivul fundamental al diferenţelor şi al confruntării Rusiei rezidă în provocări care subminează dreptul internaţional şi „principiile cheie fundamentale ale OSCE şi ale Consiliului Europei la care Rusia s-a angajat“. „Rusia încearcă să influenţeze, să interfereze şi să destabilizeze Uniunea Europeană şi Statele membre, ca şi statele partenere“, se menţionează în document. Pe de altă parte, Rusia utilizează represiunea politică în creştere, încălcarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pentru a menţine actuala ordine politică şi economică a ţării.

Comunicarea comună a propus cinci principii care să ghideze relaţiile UE şi Rusia, o structură care reflectă împărţirea Rusiei ca actor şi abordarea ei între guvernul rus şi autorităţile care fac şi sunt responsabile de toate acţiunile, în societatea civilă sprijinită de către UE şi cetăţenii ruşi ale căror drepturi UE înţelege să le apere şi să le dezvolte. Cele cinci principii sunt:Implementarea deplină a acordurilor de la Minsk – respectiv încetarea focului şi soluţionare a conflictului din Donbas în varianta convenită, nu în interpretarea blocantă a Rusiei, promovată de către Putin şi la Geneva, în faţa presei. Întărirea relaţiilor cu partenerii estici ai UE şi cu ceilalţi vecini – aici înscriindu-se şi propunerea românească de cooperare strategică cu statele partenereÎntărirea rezilienţei Uniunii Europene – pentru a contracara atacurile Rusiei, inclusiv în format hibrid; Angajarea selectivă cu Rusia, pe teme de interes ale UE;Contactele people-to-people şi sprijinul pentru societatea civilă rusă.

Putem constata că, deşi Crimeea anexată e menţionată extensiv în document, retrocedarea Crimeii nu este unul din cele 5 puncte ale pragmatismului principial promovate de către UE, care consideră că un asemenea punct ar fi blocant în avansarea agendei în relaţiile cu Federaţia Rusă. Apoi că documentul menţionează nevoia de a creşte rezilienţa, fapt ce nu acoperă nevoia de a sancţiona orice atac mai vechi sau nou atac al Rusiei, pas cu pas, ridicând blocajele Franţei sau a altor state faţă de adoptarea de noi sancţiuni.

În fine, e de notat că abordarea relaţiilor cu Rusia urmează consultărilor aprofundate cu Statele Unite şi modelului convenit de ambele părţi, neexistând o ieşire din regulile convenite nici de către SUA la Geneva, nici de către UE în actualul document. Abordarea americană a sancţiunilor care dublează dialogul pe temele relevante este urmată pas cu pas de către UE care notează că, pentru a combate „provocările strategice pe care le reprezintă leadershipul rus“, UE acţionează prin „respingere, constrângere şi angajare a Rusiei“ până la schimbarea relaţiei într-o angajare mult mai constructivă şi un angajament politic serios al conducerii Rusiei.

Respingerea şi acţiunea se referă cu precădere la încălcările drepturilor omului şi apărarea valorilor democratice. Sunt notate „încălcările consistente ale dreptului internaţional în Ucraina, Georgia şi alte locuri“ şi e reafirmat sprijinul pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei. Mai mult, UE cere Rusiei să-şi asume responsabilitatea că este o parte a conflictului, lucru extrem de important, şi să implementeze pe deplin acordurile de la Minsk. UE îşi asumă să răspundă tuturor acţiunilor maliţioase ale guvernului rus, ameninţărilor hibride, să limiteze resursele la dispoziţia guvernului rus pentru a nu reuşi să-şi ducă la bun sfârşit politica sa externă disruptivă.

La capitolul constrângerilor, al îndiguirii şi blocării acţiunilor Rusiei, ele se referă cu precădere la încercările Rusiei de a submina interesele UE. Mai întâi, UE se uită în grădina proprie şi doreşte să-şi crească rezilienţa, să contreze mai sistematic acţiunile maligne ale Rusiei şi ameninţările ce vin din partea ei, în format coordonat între statele membre şi partenerii ce gândesc la fel  precum statele din NATO şi G7. În fine, UE îşi propune să-şi dezvolte capacitatea de apărare şi securitate cibernetică şi capabilităţile de comunicare strategică, să-şi întărească capabilităţile împotriva ameninţărilor hibride şi să utilizeze mai bine pârghiile pe care i le oferă tranziţia la energia fără carbon. Întărirea şi sprijinirea partenerilor estici se va reflecta în agenda post-2020 a viitorului Summit al Parteneriatului Estic.

În fine, UE îşi propune să angajeze Rusia pe temele de interes ale sale, pandemia, combaterea schimbărilor climatice şi altor provocări de mediu, „angajări mult mai tehnice“ în ceea ce priveşte „iritanţii economici“, folosind avantajele competitive ale UEFacilitarea vizelor pentru categorii întregi de cetăţeni ruşi susţinând relaţia people—to-people tot aşa cum se asumă sprijinirea societăţii civile şi a apărătorilor drepturilor omului. Cooperarea este rezervată şi unui număr de teme regionale şi specifice, Arctica, Orientul Mijlociu, Iran, Afganistan, contraterorismul sau neproliferarea nucleară.

În concluzie, Consiliul European din finalul săptămânii are pe masă suficiente instrumente şi propuneri pentru a putea alege soluţiile potrivite pentru abordarea sofisticată şi nuanţată a Rusiei. Totuşi documentul, oricât de bine planificat ar fi, nu poate eluda instrumentarul sancţiunilor vechi şi a celor de retorsiune necesare ultimei liste a Rusiei. De asemenea, trebuie să-şi propună reacţii adecvate, pas cu pas, pentru fiecare acţiune agresivă a Rusiei. Altfel nivelul de credibilitate al UE şi al strategiei sale privind Rusia va fi la fel de redus în ochii cetăţenilor europeni, cu precădere a celor din Estul şi Centrul Europei, dar şi a partenerilor estici, care se vor simţi abandonaţi sau vor interpreta că UE nu are capacitatea sau voinţa politică să reacţioneze potrivit.

www.adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

PoliticNicuşor Dan: Nu se pune problema ca stimulentele pentru nou-născuţi sau voucherele materna să nu mai fie plătite

EconomieCosmin Ghita: Societatea Nationala Nuclearelectrica launches the 2021-2023 Scolarship program “The Young Nuclearist”

ExternManuela Catrina: Despre #suveranitate tehnologica si #semiconductori. Cum poate #Romania contribui la acest efort european

SocialMarian Staș: Reportaj la singura școală rurală care va funcționa după programul lui Iohannis „România Educată”

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaDoina Banciu: Tradiție și continuitate în valorificarea patrimoniului imaterial, ediția I

EditorialAlina Bârgăoanu: 11 septembrie și noul Internet



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe