de Iulian Chifu

Raioanele de Răsărit ale Republicii Moldova au fost întotdeauna subiectul separatismului și a urmărilor conflictului de la începutul anilor 90(cu largă participare rusă, care a jucat cartea menținerii imperiului prin țintuirea republicilor neslave în aceste conflicte numite înghețate), dar și a prezenței ilegale a unor trupe ruse, inclusiv a celor cu pretenție de trupe de menținere a păcii, dar și a armamentelor – unele vechi din al Doilea Război Mondial – depozitate la Cobasna (după ce jumătate au fost evacuate și distruse iar multe altele vândute acolo unde erau refolosibile, cu avantaje ilegale în zona Transnistriei). Deigur, rconfigurarea securității regionale în primul rând în urma războiului de agresiune, pe scară largă, de mare intensitate al Rusiei în Ucraina a avut un impact major, ca și desemnarea consecutivă a Republicii Moldova drept stat candidat, ulterior începere formală a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Chișnău și Kiev. Fiecare din cele două evenimente a creat vulnerabilități și oportunități deopotrivă în perspectiva soluționării conflictului nistrean.

Continuarea, aici.