OraNoua.ro
Publicat în 29 octombrie 2015, 17:47 / 233 elite & idei

Iulian Chifu: Republica Moldova în criză

Iulian Chifu: Republica Moldova în criză

de Iulian Chifu

La Chişinău, arestarea lui Vlad Filat a determinat o adevărată intrare în criză. Mai întâi, pentru că mişcarea a fost bruscă, neanunţată de acte anterioare, fără audierea pas cu pas, fără cererea de ridicare a imunităţii publică, fără pregătirea apărării, fără zile de comentarii şi absorbirea şocului. Fără o credibilitate a justiţiei în Republica Moldova şi fără posibilitatea reală de a judeca şi urmări penal independent.

Fără alte cazuri de corupţie dezvoltate, până la cel al preşedintelui celui mai mare partid al coaliţiei. Şi fără echilibru în cadrul coaliţiei, fără o procedură comparabilă cu cineva de la PD, dar şi fără continuarea anchetelor vechii garde din PCRM, PSRM şi partidele ieşite din Parlament.

De aici şi întrebarea clasică: este o formulă de combatere a corupţiei autentică? Este o reglare de conturi între „cei doi Vlazi”, Filat şi Plahotniuc, oligarhii – mai mari sau mai mici – care-şi împărţeau controlul în Republica Moldova? Sau e o tentativă de schimbare de majoritate, ba chiar de orientare politică a Republicii Moldova spre est, pentru a bloca orice perspectivă europeană, şi mutarea PD alături de socialiştii lui Dodon şi comuniştii lui Voronin către o altă guvernare?

Mai mult, pentru societatea civilă şi protestatarii din piaţă, jocul e şi mai complicat: „Păpuşarul” Plahotniuc, cel care ţine captiv instituţiile statului, oligarhul ce deţine majoritatea mass mediei din stat, afaceri şi PD, dar cu investiţii şi în alte partide, şi-a eliminat ultimul rival şi va călări în formă absolută statul Republica Moldova? Presiunea e mare şi, în mod paradoxal, prin atacul la adresa lui Filat şi eliminarea din scena politică, Vladimir Plahotniuc s-a singularizat şi îşi aşteaptă soarta dacă nu cea a justiţiei pe care o controlează – procurorul general, şeful CNA (echivalentul DNA) şi justiţia fiind responsabilitatea PDM la numiri, partidul pe care-l finanţează şi-l deţine ca pe o companie – măcar pe cea a oprobiului şi presiunii publice, a cetăţenilor Republicii Moldova care nu cred în el şi care-i doresc capul.

Nici politic, acţiunea de arestate în câteva ore a lui Vladimir Filat nu a fost deloc credibilă, dar contrar eventualului scop de a da consistenţă luptei anticorupţie, acţiunea a introdus în tangaj Republica Moldova. Practic coaliţia e în şoc, principalul partid e sub presiune şi cu o lovitură grea de imagine, cu o gaură enormă în finanţare şi cu probleme de acces la media controlată, rămasă fără comandamente şi fără bani. Apoi dispariţia sa subliniază şi o coaliţie ce-şi pierde fragila majoritate. Cum încrâncenarea orgoliului rănit al PLDM crează presiune şi cereri ultimative, întreg spectrul politic al majorităţii porneşte motoarele poziţionării de forţă în vederea viitoarei negocieri, în timp ce opoziţia a introdus deja o moţiune de cenzură, tot pe motiv de poziţionare şi de presiune faţă de competitori.

Logica politică e contrară mişcărilor bruşte, împingând spre şah etern. Mai întâi, există o serie de partide care, confruntate astăzi cu o campanie electorală, nu ar mai trece pregul. PLDM a suferit lovitura de imagine la arestarea şefului său, Partidul Comuniştilor lui Vladimir Voronin a ieşit din actualitate, nu are nici lider, nici capacitate de reformă, nici finanţare şi intră în istorie, în timp ce PSRM al lui Dodon şi Partidul Nostru al lui Usatâi, de opoziţie, pro-ruse, ultimul neparlamentar, se luptă pe acelaşi electorat, iar primarul de Bălţi, tocmai reţinut şi el, avea o poziţie mai bună pentru alegeri. Iar nici PDM nu se simte prea bine.

Deci nici perspectiva alegerilor anticipate nu e de bun augur pentru majoritatea partidelor, motiv pentru care nimeni nu pare dispus să iasă din actuala situaţie de şah etern. Însă logica şi pragmatismul spun ceva, faptul de viaţă îndeamnă spre alte azimuturi, iar intrarea în tangaj a clasei politice poate trimite în derizoriu orice calcul logic. Republica Moldova are ceva experienţă a guvernelor de coaliţie, dar nu neaparat una plăcută. Mai mult, aici emoţiile şi orgoliu depăşesc calculul hârtiei şi gândirea pragmatică, de aceea şi cei care au declanşat procesul prin arestarea lui Filat se dovedesc adevăraţi ucenici vrăjitori, care riscă să arunce în Republica Moldova în haos, incapacitate de plată sau să o deturneze de la drumul pro-european.

Mai rămâne în subtext o altă constrângere, cea financiară. Aici România a reuşit să/şi construiască un instrument unic prin aprobarea împrumutului rambursabil de 150 milioane de euro. În condiţiile absenţei susţinerii FMI, UE şi a SUA care şi-au suspendat programele de sprijin până la momentul livrării în reforme şi combaterea corupţiei, România şi-a construit un instrument unic prin care poate condiţiona menţinerea coaliţiei pro-europene. În caz contrar Republica Moldova este în încetare de plăţi, iar oligarhii de la Chişinău nu-şi vor vinde bunurile şi periclita averile pentru a scoate Republica Moldova din încetare de plăţi.

Un context complicat, în care săptămâna viitoare se joacă atât negocierile în coaliţie, cât şi votul moţiunii de cenzură depusă de socialişti şi comunişti. Iar dacă PLDM a fraternizat cu piaţa, preluând agenda societăţii civile şi a manifestanţilor ce presează coaliţia de mai bine de trei luni, PDM încearcă să forţeze negocierea sub ameninţarea moţiunii pe care a provocat-o, dar pe care s-ar putea să nu o voteze nici măcar partidele care au depus-o. Nu mai spunem că perspectiva alegerilor anticipate, la nici un an de la precedentele alegeri la termen, nu e atrăgătoare pentru nici un deputat actual din Parlamentul Republicii Moldova.

1. Republica Moldova: criza, şocul şi ieşirea din proiectArestarea intempestivă, în câteva ore, a lui Vladimir Filat, fost premier şi preşedintele celui mai important partid pro-european din Republica Moldova, a creat un şoc major în clasa politică şi în societatea din Republica Moldova. Oamenii politici au luat direct contactul, în forma cea mai dură şi concretă, cu lupta anti-corupţie. Până la urmă, toţi cei care au făptuit, trebuie să răspundă. Şi oricum se ajungea aici, dacă drumul european al Republicii Moldova e unul serios.

Numai că mişcarea a fost bruscă şi neanunţată. E natural ca toţi să acuze impredictibilitatea unei asemenea lovituri. Alţii spun că era nevoie de un şoc pentru întreaga societate. Şi pentru a dezlega mâinile premierului şi a declanşa reformele reale, şi pentru a reseta politicul fără oligarhi, şi pentru a determina schimbarea profundă a obişnuinţei politizării funcţiilor profesioniste. Pe de altă parte, credibilitatea mişcării reclamă echilibru şi legitimitate, abordarea nediscriminatorie a procesului şi prezentarea lui în formă credibilă populaţiei şi comunităţii internaţionale. Din acest punct de vedere, mişcarea a păcătuit pe multiple planuri.

Mai întâi, nu am avut de a face cu un proces treptat care să ducă la desfacerea iţelor cazului. Cu arestarea treptată a primilor implicaţi, apoi a nivelului următor, un proces pentru ridicarea imunităţii lui Filat şi ulterior arestarea sa ca o consecinţă naturală. În paralel cu arestarea altora în alte cazuri, pentru că agenda de la CNA e plină.

Să ne lămurim: la CNA (DNA-ul de la Chişinău) există profesionişti, ei au dosarele făcute, doar că nu le-au dat drumul pentru că nu exista susţinere politică. Azi au plecat la drum, iar nivelul loviturii şi unilateralismul, arestarea cu toate procedurile făcute în câteva ore a lui Filat îndrituieşte temerile că e fie o reglare de conturi între doi mafioţi, între doi oligarhi sau doi oameni de afaceri rivali, fie eliminarea unui politician pro-european şi pro-român cu reorientarea politică a Republicii Moldova.

Voită sau întâmplătoare, această situaţie e discutabilă şi pentru că mulţi pescuitori în ape tulburi există la Chişinău, în stradă, iar Rusia e gata să speculeze şi să valorifice oricând o oportunitate. Şi dacă ia mingea controlului jocului politic, nu o mai dă înapoi. De aici şi preocuparea pentru ucenicii vrăjtori care au descătuşat jocul, în condiţiile slabei capacităţi de gestiune a crizelor multiple. Piesa de domino a căzut, să nu cadă, prea repede, întreaga construcţie şi eşafodajul pro-european.

E foarte important ce urmează pentru ca să nu cadă întreg procesul într-o criză politică. Nu ştiu dacă şeful CNA trebuie să plece. Dacă-şi face treaba, să o vedem. Dar nu trebuie să uităm de a doua îngrijorare, aceea de a nu debalansa echilibrul fragil pro-european – pro-rus. Aici coaliţia poate intra în tangaj imediat. Iar eliminarea cuplului Filat-Plahotniuc, dacă s-ar întâmpla, ar ridica semne de întrebare asupra dosarelor mai vechi. De ce Voronin cu tot cu fiul său, sunt liberi. De ce Usatâi a pierdut pe drum dosarul ce-l viza privind finanţările străine. De ce Dodon nu e chemat şi întrebat, ca fost ministru comunist al economiei, despre schemele de creare a preţurilor în cazul aprovizionării cu curent electric de la Cuciurgan şi despre multe altele, aşa cum Palhotniuc trebuie chestionat, la rândul său, despre schemele de finanţare a familiei Voronin şi a propriilor buzunare.

Deci acum tema majoră rămâne acţiunea nediscriminantă a CNA de la Chişinău. Echilibrul şi expunerea clasei politice, dar şi efectul secundar, menţinerea stabilităţii politice, a forţei reformelor. În fine, nu este de neglijat nici căderea situaţiei în criză majoră, prăbuşirea prin implozie a clasei politice. Mai întâi pentru că nu mai există finanţare politică, apoi pentru că toate personajele ce pot duce organizatoric şi politic un partid dispar, în fine, pentru că activitatea politică devine neatractivă din cauza ameninţării cu implicarea în acte de corupţie. Şi aici nu există îngeri şi demoni, ci doar multe nuanţe de gri.

La Chişinău a început un proces. E prea devreme să-l evaluăm pe deplin. De evoluţia sa următoare, imediată, depinde credibilitatea, stabilitatea şi orientarea pro-europeană a Republicii Moldova. Având experienţa capacităţilor de gestiune a crizelor multiple, suprapuse, dar şi pe cea a jonglării cu multipli actori, am o rezevă majoră faţă de modul în care a pornit actualul proces şi cum îl poate înţelege şi sprijini eventual societatea, sau îl poate valorifica astăzi Rusia sau multipli pescuitori în ape tulburi la Chişinău, aflaţi sub diferite culori şi steaguri. De aceea am insistat pentru o celulă permanentă de criză la Preşedinţia României, care să dea coerenţă, substanţă, decizie unitară şi urmărirea evoluţiei de la frontierele României. Ne interesează, ne afectează şi influenţează direct securitatea noastră. Şi drumul european al Republicii Moldova.

2. Arestarea lui Vlad Filat: combaterea corupţiei sau încheierea drumului european al Republicii MoldovaPerspectiva Republicii Moldova de a fi admisă în Uniunea Europeană era de multă vreme sub semnul întrebării. De la pornirea iniţială privind postura de campion al reformelor şi performer al Parteneriatului Estic, Republica Moldova ajunsese, în ultimele luni, în poziţia unei stagnări comparabile doar cu cea a Bosniei Herzegovina în Balcanii de Vest. Nimic nu se mai mişca, un guvern minoritar de administrare, susţinut de comunişti, a îngheţat orice progres timp de 6 luni după alegeri, timp în care s-au tăiat toate finanţările europene şi americane pentru lipsa de livrabile în combaterea corupţiei, independenţe justiţiei, edificarea statului de drept.

Şi astăzi dubiile se menţin, după arestarea fostului premier Vlad Filat. E o reglare de conturi între oligarhi, e un atac direct la adresa partidelor pro-europene sau o acţiune genuină anti-corupţie? A pornit în sfârşit. Şocul a fost mare şi ameninţă să facă necredibilă un asemenea gest fără pregătirea aferentă şi fără urmările pe care le aşteptăm şi în alte cazuri. Pe de altă parte, combaterea corupţiei e un proces care trebuie derulat instituţional, în timp, constant, nu inegal şi în salturi, când ne trebuie. Iar lipsa de reforme în justiţia din Republica Moldova nu dă încrederea necesară pentru a saluta un asemenea curs.

Mai important este faptul că un asemenea pas poate însemna foarte multe lucruri pentru drumul european al Republicii Moldova. Admiţând că un proces a fost deblocat şi că de acum vor urma dosarele şi vor curge cazurile soluţionate în justiţie, admiţând că nu va fi afectată nici stabilitatea politică, nici capacitatea de a face reforme, nici drumul pro-european, susţinut şi din stradă, nici prăbuşirea clasei politice, totuşi rămân semnale importante de realizat în materia apropierii de UE.

Declanşarea unui proces autentic, natural, în forţă, pentru combaterea corupţiei poate fi argumentul cel mai puternic pentru revizuirea completă a proiectelor economice şi de cooperare a UE şi SUA cu Republica Moldova, poate duce la reluarea relaţilor cu FMI şi la asigurarea stabilităţii economice şi financiare a Republicii Moldova. Dacă apar repede şi alte acţiuni şi dacă procesul e nediscriminatoriu politic, atotcuprinzător şi serios, şi merge până la capăt, la condamnarea în instanţă, el ar repune Republica Moldova în prim plan pe traseul european, ar face-o credibilă şi ar permite susţinerile pe care le acordă România politic, dincolo de cele pe care le acordă financiar.

În egală măsură însă, ar putea fi şi un eşec. De multă vreme existau state europene nemulţumite de viteza şi capacitatea de schimbare a Republicii Moldova, de faptul că bătea credibil la uşa UE(până prin 2014, după liberalizarea vizelor). Paşii în spate şi, eventual, o păcăleală privind procesul de combatere a corupţiei, dacă el e doar o reglare de conturi sau un eveniment izolat, poate duce la întreruperea procesului şi amânarea sine die a reluării unei asemenea abordări.

Dacă procesul de apropiere se întrerupe sau dacă, Doamne fereşte, mingea cade în curtea formaţiunilor pro-ruse care ar prelua iniţiativa şi ar reorienta statul către alte azimuturi, drumul spre Uniunea Europeană se încheie, iar reluarea unui astfel de ciclu mai târziu va fi foarte complicată, va necesita multe eforturi şi va reclama mult timp. De aceea e necesară gestiunea corectă a întregii complexităţi a acestor evoluţii şi creşterea agilităţii şi capacităţii de gestiune a crizelor multiple. Suntem capabili de o asemenea gestiune? E un asemenea proces administrabil la Chişinău, la Bucureşti sau la Bruxeles? Iată întrebarea majoră care va determina drumul viitor al Republicii Moldova.

În rest paşii sunt clari: Republica Moldova are nevoie de o schimbare completă a sistemului bancar, de sosirea unor bănci noi, organizate pe baze reale de piaţă şi nu politice, şi cele prezente, necompetitive şi pe model ruso-oligarhic-infracţional, să fie eliminate deplin. Apoi companiile şi investiţiile, încurajate de eliminarea corupţiei şi reformarea justiţiei, pot să sosească şi să aibă încredere ca-şi vor scoate banii nu în formula aventurierilor, dând lovituri cu câştiguri maxime la risc mare, ci construind şi câştigând în timp prin piaţa nou creată. Şi aici va fi rolul esenţial al României în declanşarea acestui proces. Iar Republica Moldova trebuie să răspundă abordând elementele convenite în programele de privatizări de la ultima şedinţă comună de guvern.

3. Republica Moldova a intrat în şah etern: joaca de-a schimbarea guvernului european duce iremediabil la falimentClasa politică din Republica Moldova a intrat în şah etern: se află în confruntarea majoră în privinţa guvernării pro-europene, ameninţându-se cu cele mai fantastice consecinţe între partidele coaliţiei, după arestarea lui Vlad Filat, şi forţând poziţionări de forţă în perspectiva unei negocieri dure ce nu se mai consumă. Ba chiar socialiştii şi comuniştii au depus moţiune de cenzură, pe care nu şi-o doresc nici unii din perspectiva unor posibile alegeri anticipate în care comuniştii lui Vladimir Voronin nu ar face pragul intrării în Parlament, iar Dodon s-ar bate în dezavantaj cu Renato Usatâi pentru acelaşi electorat. Poate de aceea, pentru a-l linişti, primarul de Bălţi a fost reţinut pentru 72 de ore.

Liderii politici de la Chişinău sunt într-o situaţie fără ieşire. Dacă susţin o coaliţie pro-europeană puternică, fără oligarhi şi influenţe nefaste, plecată spre reforme şi combaterea corupţiei, primesc împrumutul României de 150 mln euro, redobândesc credibilitatea şi programele UE şi SUA, şi reintră pe cursul unui acord cu FMI. Însă reforme înseamnă că fiecare dintre cei care a făptuit va plăti, iar deja doi şefi de partide se află în spatele gratiilor, iar alţii fac  joc de glezne înainte de cursa prin justiţie. Igor Dodon e transpirat, cu frica de a fi primul lângă uşa CNA-ului, iar Vladimir Voronin se gândeşte împărţit între bătrâneţile la răcoare şi soarta fiului său, perspective care contează mult mai mult decât perspectivele partidului, ce poate fi salvat doar în braţele PD. Poate de aceea s-au grăbit cei doi să depună moţiune, să preia controlul şi să îşi apere pielea.

Pe de altă parte, căderea guvernului şi schimbarea de putere – din orgoliul rănit al PLDM, din cauza excesului PD şi a vizibilităţii nefaste a lui Plahotniuc, rămas cel mai urât şi mai vânat om din Republica Moldova după arestarea lui Filat, fie din cauza schimbării orientării pro-europene cu una naţionalist moldoveneacă, de băltire, sau pro-eurasianistă – duce la deraierea din planul reformelor, ieşirea din proiectul european, suspendarea acordului de împrumut al României şi, cel mai probabil, încetarea de plăţi până la sfârşitul anului. Cine ar prelua o asemenea realitate? Cine îşi asumă costurile orgoliilor şi a tentativelor de salvare a propriei libertăţi în faţa justiţiei, expunându-se riscului de a fi sfâşiat de către stradă anul viitor, când vor întârzia plăţile pensiilor şi salariilor, vor fi sterilizate toate depozitele şi vor interveni tăieri în tot sistemul bugetar? Dl. Voronin? Dl Dodon? Sau poate domnii Marian Lupu şi Vlad Plahotniuc de mânuţă?

De aceea spuneam că suntem în şah etern. Dilemele sunt majore iar drum de ieşire nu se întrevede. Oricum ai da-o, e rău pentru politicienii cu vechi state de serviciu şi afaceri oneroase, cu averi inexplicabile pentru nişte bugetari, care toată viaţa au trăit din salariu. Iar dacă a primit în faţă principala lovitură de imagine prin arestarea şefului său, ba şi legarea numelui său de scandalul în curs, preşedintele interimar al PLDM şi premierul în funcţie, Valeriu Streleţ, poate să jubileze în linişte, cu condiţia să nu-şi scoată partidul de la guvernare şi să acumuleze în timp puncte de creştere a încrederii prin reformele făcute.

Este şi motivul pentru care, a intervenit iniţial tentativa „celor doi Vlazi” de a crea „schimbări de etichete” ale propriilor partide, care ameninţau să nu mai treacă pragul electoral – Vlad Filat a pregătit Partidul DA în piaţă, iar Plahotniuc vehicolul PPEM. Astăzi jocul s-a schimbat, PLDM a fuzionat şi şi-a asumat agenda utilă a străzii şi a preluat doleanţele societăţii civile pentru a-şi creşte urgent imaginea şi susţinerea, în timp ce poziţionarea în vederea negocierii serioase a făcut ca PD să forţeze depunerea de moţiune pentru a-i întări propriile argumente şi a soluţiona negocierea rapid, până joi la votul pentru moţiunea de cenzură. Dar oricât de decişi ar părea fiecare, cred că toţi sunt conştienţi de şahul etern în care se află. De aceea îndrăznesc să spun azi, când scriu acest editorial, că drum înapoi sua alternativ nu există. Reforme, coaliţie pro-europeană, scuipatul în palme şi trecut la treabă, la reforme. Deci lungul şir al încolonaţilor spre CNA abia începe.

adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorOvidiu Nahoi: România, în fața unei șanse istorice. Putem face saltul spre dezvoltare?

PoliticOvidiu Nahoi: România, în fața unei șanse istorice. Putem face saltul spre dezvoltare?

EconomieDaniela Şerban: Cum va merge bursa

ExternAndreea Paul: Industria 6.0. O lecție de viziune finlandeză

SocialSorin Cîmpeanu, ales preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei

EvenimenteAntonia Colibășanu, la lansarea volumului ‘Pandemia si Economia – Ce urmează?’ de acad. D. Daianu

CulturaMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

EditorialRadu Craciun: Teoria absurdului



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe