de Justin Stefan

O lume-ntreaga a fost prinsa cu pantalonii-n vine de un virus. Promovarea unor lideri de paie la butoane, in numele unor ideologii defecte, precum mondializarea sau liberalismul, costa scump omenirea. Si imi e teama ca e abia inceputul unei pauperizari accentuate a populatiei. Se aude goarna luptei de clasa. Da, da, ati citit bine. Sub aparenta unei anumite bunastari, prapastia dintre saraci si bogati e tot mai adanca, iar capitalismul in forma actuala nu e capabil sa rezolve aceasta problema. Pontul de astazi: metalele rare detinute de China sunt esentiale pentru armata americana. Se mai incordeaza Trump, dar cand mai trage cate-un vant, il da spre Coreea de Nord, uitand ca victoria-i dulce cand adversarul este pe masura. Dar na, e greu sa te duci cu chinezu’ pan’ la capat, in orice fel de conflict, cat timp esti dependent de el. Ne-a placut mana de lucru ieftina, ne-am infruptat din resursele altora, acum vine vremea sa suportam consecintele. Nu-s budhist, nu-mi place idealismul, dar un principiu de-al lor e bun si ar trebui sa ni-l amintim mai des: nepermanenta.