România ar putea deveni independentă energetic în preajma anului 2020, datorită zăcămintelor din Marea Neagră, iar dezvoltarea energiilor regenerabile ar trebui să continue cu mai multă prudență, se arată în primul set de principii care va sta la baza noii strategii energetice pentru perioada 2014-2035, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

În urmă încheierii primei faze de consultare publică pe tema noii strategii energetice a României pentru perioada 2014-2035, Departamentul pentru Energie a elaborat un prim set de concluzii preliminare, care vor face obiectul unor analize complexe și aprofundate, elaborate în lunile următoare, se arată în comunicat.

De asemenea, Departamentul pentru Energie a finalizat constituirea echipei de proiect care va lucra la elaborarea strategiei energetice naționale și care va fi coordonată de către secretarii de stat Karoly Borbely și Mihai Albulescu.

Intenția Departamentului pentru Energie, condus de ministrul delegat Răzvan Nicolescu, este de a finaliza nouă strategie energetică a României la începutul lunii octombrie a anului în curs.

Astfel, printre principiile care vor sta la baza noului document se arată că este strategic pentru România să păstreze un mix energetic echilibrat, că o bună premisă pentru asigurarea securității energetice a țării.

‘Există perspective reale că România să-și îmbunătățească independența energetică sau chiar să devină independentă energetic în preajma anului 2020, mai ales, datorită zăcămintelor din Marea Neagră, și, chiar dacă va continua, cel mai probabil, să fie dependentă într-o oarecare măsură de importurile de țiței.
În perioada 2014-2024, România ar trebui să încurajeze dezvoltarea prudentă a energiilor regenerabile, cu un accent pe biomasă, ținând cont că investițiile în eolian și fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid și într-o manieră nesustenabilă în ultimii ani. În următorii ani, instalarea de noi capacități de producție a energiei electrice în eolian și fotovoltaic ar putea cauza probleme semnificative în funcționarea sistemului. De asemenea, considerăm că o prioritate în domeniul regenerabilelor ar putea să vizeze identificarea unei alternative la combustibilii clasici folosiți în sectorul transporturilor’, se spune în comunicat.

Acesta precizează că dezvoltarea energiei nucleare este esențială pentru realizarea obiectivelor europene vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar cărbunele ar putea rămâne o sursă importantă pentru asigurarea securității energetice a României, chiar dacă ponderea acestuia în mixul energetic se va diminua, fiind afectată de creșterea consumului de energie.

România are un potențial mare în ceea ce privește eficientă energetică, potențial care trebuie valorificat eficient, inclusiv în domeniul clădirilor.

Piața de energie din România ar putea fi integrată în preajma anilor 2019 — 2020 în piață Uniunii Europene, în condițiile în care proiectul creării unei politici energetice europene comune va fi accelerat.

Implementarea regulilor de guvernanță corporativă în companiile de stat trebuie să fie accelerată și, în același timp, să fie completată de realizarea unei analize privind posibilitatea de consolidare a industriei energetice românești într-o manieră care să fie viabilă economic și să țină cont de orientările strategice ale României în regiune pe termen mediu și lung.

România trebuie să încurajeze investitorii din domeniul energetic în păstrarea interesului pentru industria energetică autohtonă, asigurând un cadru stabil și predictibil.

Potrivit majorității celor care au transmis puncte de vedere Departamentului pentru Energie în cadrul primei etape de consultare și dezbatere publică, România are la ora actuală toate premisele pentru a putea deveni un jucător regional în domeniul energetic.

‘Departamentul pentru Energie anunță pe această cale publicul interesat că următoarele etape de consultare și dezbatere publică în privința strategiei energetice vor fi legate (în ordine) de: Starea actuală a sistemului energetic românesc; Angajamentele asumate de România că stat membru al Uniunii Europene și în relațiile cu organismele financiare internaționale; Scenariile și trendurile de dezvoltare a sistemului energetic autohton; Opțiunile strategice și de politică energetică pe care le are România în acest domeniu, mai ales, în actualul context intern și internațional’, se mai arată în comunicat.