Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, într-un comunicat transmis vineri, că decizia primarului Emil Boc de a amplasa indicatoare multilingve la intrarea în municipiul Cluj-Napoca este corectă.

‘Decizia primarului Emil Boc de a nu face recurs la decizia instanței și de a amplasa indicatoarele multilingve la intrarea în municipiul Cluj-Napoca este cea mai corectă. Este un pas important, mult așteptat, un succes al maghiarilor din Cluj și a întregii comunități maghiare din Transilvania. Acest demers reprezintă finalul unei perioade care a durat mai multe decenii, iar acum putem spune că s-a încheiat, cu adevărat, epoca funaristă și există șanse reale pentru afirmarea multiculturalismului în Cluj-Napoca’, arată Kelemen Hunor.

Printre altele, Kelemen Hunor le mulțumește ‘în special intelectualilor români și liderilor de opinie care s-au alăturat dezideratului comunității maghiare și și-au asumat public sprijinul pentru cauza maghiară’.

Potrivit acestuia, UDMR va prezenta în Parlament un pachet de propuneri pentru modificarea Legii Administrației Publice Locale, prin care va solicita și reducerea pragului pentru folosirea limbii materne în instituțiile publice.

‘Propunerea noastră ar facilita situația comunităților maghiare care trăiesc în celelalte localități din Transilvania. Continuăm să credem că sfera civilă și politică trebuie să găsească o soluție comună pentru problemele și cerințele societății, completându-se reciproc pentru a obține rezultate în favoarea intereselor comunității maghiare’, a mai spus președintele UDMR.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a anunțat, vineri, într-o conferință de presă, că va amplasa indicatoare multilingve la intrările și ieșirile din oraș, în limbile română, maghiară și germană, dar și în limba latină, așa cum a fost numită localitatea la înființare, în timpul împăratului roman Hadrian.

Emil Boc a spus că, pentru a adopta o formulă corectă, care să respecte și dimensiunea istorică, și cea multiculturală a orașului, a apelat la istoricii Universității Babeș-Bolyai, iar în urma analizei s-a ajuns la concluzia ca orașul să poarte denumirile Cluj-Napoca, Kolozsvar și Klausenburg, la care să se adauge, pe un alt panou, denumirea ‘Municipium Aelium Napocense Ab Imperatore Hadriano Conditum (117-138)’.

‘Vom avea prima tablă care reflectă denumirea administrativă în cele trei limbi și cea de-a doua tablă, deasupra, care reflectă dimensiunea istorică a municipiului nostru. Această formulă subliniază dimensiunea istorică a orașului nostru, din antichitate până în prezent, precum și caracterul multicultural și european al municipiului nostru. Soluția propusă de Primărie reflectă o realitate istorică validată științific și, nu în ultimul rând, este o soluție care își propune în continuare să unească și nu să dezbine comunitatea clujeană. Este o soluție europeană a timpului prezent’, a spus Emil Boc.

El a mai spus că în acest fel ar urma să se stingă și procesul în instanță privind inscripționarea multilingvă a indicatoarelor orașului.

Pe 21 februarie, Tribunalul Cluj a admis o cerere prin care îl obligă pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuțe indicatoare cu denumirea în limba maghiară a municipiului Cluj-Napoca. Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, a declarat, atunci, pentru AGERPRES, că denumirea orașului în limbile română și maghiară trebuie să fie pe același indicator, însă nu se precizează pe care, dacă e vorba doar de indicatoarele de la intrările în oraș sau de toate plăcuțele pe care apare denumirea orașului.

‘S-a admis în parte acțiunea formulată de Asociația Minority Rights și a fost obligat primarul municipiului Cluj-Napoca să inscripționeze plăcuțele cu denumirea Cluj-Napoca și în limba maghiară, pe aceeași plăcuță cu denumirea în română’, a spus Simona Trestian.

Aceasta a mai spus că asociația respectivă a formulat cereri ca plăcuțele să fie inscipționate cu denumirea orașului și în alte limbi, dar acestea au fost respinse.