OraNoua.ro
Publicat în 1 iunie 2016, 15:03 / 237 elite & idei

Kelemen Hunor: În acest moment avem 203 primari; sper că vom depăși cifra din 2012

Kelemen Hunor: În acest moment avem 203 primari; sper că vom depăși cifra din 2012

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES că pentru formațiunea politică pe care o conduce este importantă o reprezentare cât mai puternică a comunității maghiare, adăugând că își dorește ca la alegerile din 5 iunie Uniunea să depășească numărul de aleși locali pe care îi are în prezent.

El a susținut că pentru UDMR preocupările sunt legate de nivelul și condițiile de trai ale comunităților și, în plus, pentru comunitatea maghiară, garanții legate de identitate.

AGERPRES: Ce scor mizați că vor obține candidații UDMR la alegerile locale din iunie?
Kelemen Hunor: În politică statisticile și scorul contează enorm de mult, fiindcă forța fiecărui partid, a fiecărei formațiuni, depinde de rezultate, de voturi, de mandatele obținute. Dar nu acesta este scopul primordial. Scopul primordial este servirea binelui comun, reprezentarea comunităților locale, pentru că politicienii ce fac? Servesc. Și acesta trebuie să fie primul scop: servirea celor care te pun într-o anumită funcție, pentru că, în momentul în care ceri încrederea, până la urmă te oferi ca slujitor al comunității.

Dincolo de acest scop, eu cred că noi în 2016 ne vom situa cam acolo unde am fost și în 2012, ceea ce ce reprezintă proporțional un rezultat bun, un rezultat reprezentativ pentru comunitatea maghiară, cu toate că vor fi localități unde vor vota și românii. Pentru că sunt localități unde primarul ales va avea și susținerea românilor. Dar, fiind vorba de comunități locale este și un aspect absolut normal. Oamenii se cunosc între ei și știu cine e un gospodar bun, cine e un om cinstit, cine este un om de încredere și din acest punct de vedere poate contează mai puțin apartenența la un partid sau la o etnie. Fiindcă asta este situația și pot să dau mai multe exemple din trecut — Reghinul, unde suntem în minoritate și am avut două mandate un primar, sau Jimbolia, unde vreo trei-patru mandate am avut un primar și nu a fost ales etnic. Pentru noi este importantă o reprezentare cât mai puternică a comunităților noastre și orice om ales într-o funcție de primar sau de președinte al Consiliului Județean, sigur, de către consilierii județeni de data aceasta, îi va reprezenta și îi va sluji pe toți, nu va face nicio deosebire. În acest moment avem 203 primari, deci vom fi acolo, 203, 204, 205, sau 202, 201 … în jur de 200 de primării. Dar eu sper că vom depăși cifra din 2012.

AGERPRES: În cazul unui eșec la alegerile locale ce măsuri se vor lua la nivelul conducerii formațiunii?
Kelemen Hunor: Înainte de alegeri noi nu vorbim niciodată de eșec. Este o întrebare la care fiecare om politic trebuie să aibă un răspuns, dar după rezultate, nu înainte.

AGERPRES: Ați lansat chestionare în rândul comunității maghiare pentru a cunoaște doleanțele acestora, în vederea pregătirii alegerilor. Care au fost cele mai grave probleme semnalate? A găsit UDMR soluții?
Kelemen Hunor: Sunt două paliere distincte, depinde de cum pui întrebarea: care sunt problemele cele mai importante pentru localitatea respectivă — și atunci oamenii vin cu niște chestiuni extrem de concrete despre localitatea și comunitatea lor cum ar fi locurile de muncă, siguranța zilei de mâine, salariile, sănătatea — sănătatea este în top în toate abordările—, pensiile — cu toate că nu autoritățile locale, nu primarii dau pensiile—, problemele sociale, școlile, învățământul. Aceste aspecte peste tot sunt importante. În foarte multe localități există grija pentru bătrâni, pentru cei care rămân singuri. Dar, când pui întrebarea ce așteptări au de la UDMR, atunci chestiunile etnice, legate de identitate, sunt pe primele locuri, pentru că de la noi așteaptă acea siguranță în ceea ce privește păstrarea identității etnice — limba, religia, cultura, chestiunile legate de școli.

Pentru noi există următoarea concluzie: aceste două paliere nu sunt în contradicție. Sunt complementare. Și de aceea și răspunsurile noastre sunt complementare. Preocupările pentru comunitate, indiferent că sunt români sau sunt maghiari, sunt foarte asemănătoare, sunt legate de nivelul de trai, de condițiile de viață, de tot ceea ce depinde de autoritățile locale. Oamenii trebuie să aibă tot ce trebuie să aibă o comunitate, o familie în secolul XXI, indiferent că trăiește în mediul rural sau urban. Dar, în același timp, pentru comunitatea maghiară trebuie să oferim acele garanții și acele elemente în plus care sunt legate de identitate. Și atunci sunt și răspunsurile noastre complementare.

AGERPRES: Care ar fi soluțiile pe care le-a găsit UDMR?
Kelemen Hunor: Trebuie să plecăm de la dorința fiecărui om sau a fiecărei formațiuni politice de a fi prezent acolo unde se iau deciziile. Acest lucru este cel mai important, să nu existe decizii care sunt luate fără noi. Acolo unde suntem majoritari, dacă se poate, să fim noi cei care conducem localitatea. Acolo unde nu avem această posibilitate să fim reprezentați în consiliile locale, deci, să fim parte a procesului decizional și să găsim acele resurse necesare. Până la urmă, vrei nu vrei, dincolo de modul de a face politică, de modul de a aborda anumite chestiuni, de modul de a ține legătura cu cetățenii, de a fi un om al lor și nu un șef al lor, să fii parte din comunitatea lor și nu să te așezi deasupra e important. Sunt anumite localități unde din resursele proprii nu poți să faci lucruri mari. Trebuie să fii în stare să accesezi fonduri europene, și sunt fonduri europene și sper că România va cheltui mult mai eficient până acum, să știi să accesezi fonduri de la bugetul național, ca să completezi ce ai pe plan local. Și sunt alte localități unde veniturile sunt substanțiale și trebuie să știi să faci investiții, care vin ca răspuns la așteptările oamenilor.

Ceea ce am constatat noi, pentru fiecare localitate așteptările și probleme pot fi diferite ca și priorități. În anumite localități, în anii care au trecut s-au făcut deja investiții în infrastructură, în canalizare, în apă. Sunt comune în care aproape toate străzile sunt asfaltate, acolo degeaba vii și spui că vrei să asfaltezi, că nu asta este așteptarea comunității. Iar oferta noastră în această campanie a fost una segmentată — așezată pe fiecare comunitate și nu impusă de la centru. De la centru am spus că vrem o administrație eficientă, corectă și foarte apropiată de cetățeni, că vrem descentralizare, că vrem subsidiaritate. Cele mai multe decizii să fie luate de comunitate, că ei știu de ce au nevoie.

AGERPRES: Credeți că ar fi contat pentru UDMR organizarea alegerilor locale în două tururi?
Kelemen Hunor: În unele locuri da, în altele nu, dar eu am spus de la bun început: o decizie luată trebuie păstrată, mai ales că a fost luată cu o majoritate de peste 80 % în Parlament și acest lucru înseamnă că regulile jocului au fost stabilite. Eu nu cred că rezultatul final putea fi influențat în mare măsură de faptul că sunt două tururi sau este doar unul. Nici cu democrația nu are nicio legătură, pentru că este democratic și așa și altfel. Sunt state cu democrație veche de secole unde există un singur tur, iar în alte state sunt două tururi de scutin. Nici măcar cu legitimitatea nu are nicio legătură.

Poți să găsești argumente pro și contra, depinde de unde te uiți. De obicei, când există un singur tur, oamenii votează pentru ceva, pentru cineva. Când te duci să votezi ai cinci-șase candidați și tu știi — vreau să îl votez pe ăla. Că e bun, e simpatic. Când te duci în turul doi, de foarte multe ori votezi împotriva cuiva — oricine numai ăla să nu fie. Acum, din punct de vedere democratic, care e opțiunea mai bună? Dacă vrei să construiești ceva, să votezi pentru cineva sau împotriva cuiva? Apoi, între primul și al doilea tur — și am văzut acest lucru până în 2012 — de obicei se fac alianțe total netransparente care de foarte multe ori nu au nicio legătură cu așteptările oamenilor. Partidele, cei care au rămas în cursă, încearcă să stabilească niște acorduri cu cei care au ieșit din cursă și de foarte multe ori te trezești cu fel de fel de sugestii și presiuni din partea celor care nu au intrat în turul doi și, de obicei, se votează împotriva cuiva.

AGERPRES: Aveți în vedere să susțineți vreo modificare a legii electorale pe viitor?
Kelemen Hunor: Nu în acest an.

AGERPRES: UDMR va face alianțe, după alegeri, în vederea obținerii unei reprezentativități în consilii? Dacă da, cu cine?
Kelemen Hunor: După 6 iunie putem discuta, pentru că nu depinde doar de noi. În acest moment pe noi ne interesează să avem oameni și reprezentarea proporțională să fie păstrată. Sunt foarte multe localități unde nici noi, nici alții, fără coaliții, fără înțelegeri nu putem face majoritate. Dar, singura chestiune care ne va ghida va fi interesul comunității locale. Dar e prematur … nu știu ce rezultate vor obține celelalte partide — PNL, PSD … Cred că toți păstrează toate porțile deschise, mai ales că există un singur tur pentru primari, dar coaliții vor exista. România, până la urmă, dacă a avut foarte mult de câștigat a fost — și încă mai e mult de învățat — din cultura coalițiilor, a înțelegerilor și a funcționării majorităților. Nu am ajuns încă la o maturitate, dar există deja o practică în acest sens. Bun, nu poți să impui o soluție la nivel național, pentru că s-ar putea să impui ceva și pe plan local să nu se potrivească, din varii motive. Deci, este o întrebare la care vom da răspunsul după 5 iunie.

AGERPRES: Cum vi se pare că a decurs campania electorală, până în acest moment?
Kelemen Hunor: Mult mai liniștit și mai puțin vizibil decât în alte dăți, dar asta din cauza … sau datorită — depinde cine și cum este considerată această lege a finanțării campaniilor electorale — condițiilor impuse prin lege. Nu mai există această intoxicare vizuală cu care eram obișnuiți. Constat că România nu prea găsește calea de mijloc în anumite privințe. Exagerează. Ori, când se poate, se poate aproape orice și era o agresivitate și o intoxicare vizuală insuportabilă în campaniile trecute și, de la făină și până la pixuri, cine cum putea împrăștia spre oameni, iar acum am căzut în partea cealaltă, când de fapt nu se vede că există o campanie.

Totuși are și câteva aspecte pozitive, cu toate că noi, din varii motive, nu am susținut acest proiect de lege anul trecut. Dar, există și câteva aspecte importante pe care, în schimb, la votul pe articole le-am susținut: finanțarea și plafonul — nu poți să depășești un anumit plafon, care este la fel pentru toată lumea. Această presiune asupra partidelor politice de a face campanie door-to-door, de la om la om, de la ușă la ușă — ceea ce noi am practicat și în campaniile precedente—, pentru noi nu a fost o schimbare uriașă și nu a fost un efort mai mare, dar acum trebuie să știi să vorbești cu oamenii. Era altceva când adunai pe un stadion câteva mii de persoane și spuneai un discurs de câteva minute și nu exista o relaționare directă cu oamenii. Acum, poate te întâlnești cu 20-30 de persoane și cu fiecare poți să vorbești, pe fiecare poți să îl privești în ochi și el pe tine și trebuie să răspunzi la întrebarea concretă. Nu poți să te ascunzi după o scenă uriașă de unde vorbești tu și te ascultă lumea. Din acest punct de vedere este un aspect extrem de pozitiv, de a merge și de a face campanie aproape de fiecare om.

AGERPRES: Pe ce ați mizat în această campanie electorală: rețelele de socializare, activități de tip door to door sau aparițiile tv?
Kelemen Hunor: Întâlnirile directe cu oamenii, rețele în comunitate sunt extrem de importante, rețelele de socializare, facebook și altele. Dar, vă dați seama … la electoratul, de altfel extrem de important pentru noi și pentru alții, la oamenii care au trecut de 50 de ani, care trăiesc în mediul rural, care de dimineață până seara muncesc nu stau pe facebook, la ei nu ajungi prin facebook. Pentru o altă generație, pentru mediul urban, sigur este o altă modalitate importantă. Dar nu este o relație foarte directă. Rețelele de socializare, de fapt, ce au făcut în ultimii ani? De obicei, pe rețelele de socializare ești prezent acolo unde se adună oamenii care gândesc la fel ca tine… De obicei, pe mine acolo unde mă înjură, nu prea sunt prezent. Știu că mă înjură, acum nu e vorba de persoana mea … De obicei, sunt prezent acolo unde gândurile mele au un ecou pozitiv, nu acolo unde toată lumea, indiferent ce fac, oricum nu e bine. Facebook-ul a segmentat enorm de mult societatea. Dar, și în aceste condiții tot cred că este un mediu important. Și noi îl folosim și îl vom folosi în continuare.

Ultima ora:

ObservatorBogdan Aurescu va participa la a 76-a sesiune a Adunării Generale a ONU

PoliticNicuşor Dan: Nu se pune problema ca stimulentele pentru nou-născuţi sau voucherele materna să nu mai fie plătite

EconomieDaniel Dăianu: Chestiunea Energiei şi bugetul public

ExternBogdan Aurescu va participa la a 76-a sesiune a Adunării Generale a ONU

SocialGeorge Butunoiu: Asistentă de 47 de ani sau de 26?

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaDoina Banciu: Tradiție și continuitate în valorificarea patrimoniului imaterial, ediția I

EditorialAlina Bârgăoanu: 11 septembrie și noul Internet



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe