Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, miercuri, importanţa consolidării relaţiilor cu Balcanii de Vest, arătând că România sprijină aderarea acestor ţări la Uniunea Europeană.

“Pentru România, şi pentru mine personal, este extrem de important să consolidăm relaţiile cu Balcanii de Vest şi să încurajăm aceste ţări să obţină aderarea la Uniunea Europeană, la momentul potrivit şi vreau să îmi exprim satisfacţia pentru faptul că am făcut paşi semnificativi în direcţia corectă. Din partea României, din partea mea, întregul sprijin pentru aceste ţări în cadrul procedurilor. Îmi doresc ca Balcanii de Vest să fie alături de noi, aproape de noi, însă mă aştept ca ei să spună: Da, Uniunea Europeană este partenerul nostru!. Aş vrea să aud acest lucru foarte clar de la toţi prietenii noştri din Balcanii de Vest. Câteodată, bineînţeles, ajutorul de la Uniunea Europeană nu ajunge în două secunde, dar, de fiecare dată, atunci când ajunge, este substanţial şi este important. În concluzie: cred că suntem pe drumul cel bun, dar acest drum trebuie să fie acceptabil pentru ambele părţi”, a spus Iohannis în cadrul intervenţiei la summitul PPE, care a avut loc în sistem de videoconferinţă.

efii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, liderii instituțiilor UE și liderii statelor din Balcanii de Vest, un summit ce va avea loc prin sistem de videoconferință din cauza circumstanțelor epidemiologice provocate de pandemia cu noul coronavirus.

Summitul UE-Balcanii de Vest era programat să aibă loc la începutul lunii mai, la Zagreb, în Croația, țara care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Însă, pe fondul restricțiilor de circulație pentru limitarea răspândirii coronavirusului, liderii celor 27 de state membre, precum şi liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest care aspiră să adere la UE (Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania şi Kosovo) se reunesc, la 6 mai, prin intermediul unei videoconferințe.

Videoconferința cu țările din Balcanii de Vest are loc în contextul în care cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au aprobat, la 26 martie, deschiderea tratativelor de aderare cu Albania și cu Macedonia, în conformitate cu decizia asumată de miniștrii afacerilor europene din țările membre.

Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți printr-o videoconferință la nivelul Consiliului Afaceri Generale, au dat undă verde la 24 martie deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și cu Albania, punând astfel capăt unei perioade de aproape de doi ani în care Franța, în principal, a blocat prin veto o astfel de decizie. Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord a fost ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE amânaseră de trei ori deja o decizie în acest sens, deși Comisia Europeană a recomandat încă din aprilie 2018 deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. 

Dintre statele din regiune, doar Muntenegru (în 2012) și Serbia (în 2014) au început negocierile de aderare la UE, în vreme ce Bosnia și Herțegovina este stat potențial candidat, Acordul de Stabilizare și Asociere cu UE intrând în vigoare în 2015.

Pe de altă parte, reuniunea UE – Balcanii de Vest este precedată și de un gest de solidaritate din partea Uniunii Europene, statele membre dând undă verde unui pachet de asistență în valoare de 3 miliarde de euro pentru a ajuta țările învecinate să facă față consecințelor economice, inclusiv pentru statele din Balcanii Occidentali.

www.caleaeuropeana.ro