Președintele Klaus Iohannis a pledat marți pentru asigurarea securității energetice a Uniunii Europene, continuarea asistenței umanitare pentru Ucraina și Republica Moldova și înăsprirea sancțiunilor la adresa Rusiei și Belarusului pe fondul agresiunii militare ruse în Ucraina.

Șeful statului a participat, înainte de Consiliul European informal de la Versailles din 10-11 martie, la o videoconferință de coordonare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu premierul Estoniei, Kaja Kallas, cu premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, și cu premierul Croației, Andrej Plenkovic.

“Ne-am axat pe evoluțiile actuale din Ucraina, pe asistența umanitară pentru Ucraina și Republica Moldova și pe continuarea sancționării Rusiei și a Belarusului. Asigurarea securității energetice și consolidarea rezilienței economiilor noastre sunt, de asemenea, de cea mai mare importanță“, a scris Iohannis, pe Twitter.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, discuțiile au vizat evoluțiile curente de securitate din Ucraina, eforturile de gestionare și sprijin a fluxurilor de refugiați, măsurile de asistență umanitară pentru Ucraina și Republica Moldova, sancțiunile aplicate Rusiei și Belarusului și propuneri de înăsprire a acestora. De asemenea, s-a discutat despre consolidarea dimensiunii de apărare a Uniunii Europene, securitatea energetică, cu accent pe reducerea dependențelor, diversificarea aprovizionării și găsirea de soluții în plan european la creșterea prețurilor la energie. Au mai fost abordate și propunerile recente în vederea creșterii rezilienței economiilor europene și promovarea unui model european de creștere economică, menit să facă față provocărilor multiple. 

În cadrul intervenției sale, președintele Klaus Iohannis a susținut rolul și impactul pe care unitatea și coordonarea, nu numai în cadrul Uniunii Europene, dar și împreună cu Statele Unite ale Americii, NATO și alți parteneri strategici, le au în reacția și răspunsul rapid  la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și a subliniat importanța menținerii cu fermitate a acestora.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat măsurile întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, inclusiv decizia țării noastre de a găzdui un centru logistic pentru coordonarea și colectarea asistenței umanitare internaționale destinate Ucrainei, și respectiv Republicii Moldova, în curs de operaționalizare, primul convoi umanitar către Ucraina urmând a fi realizat în următoarele zile.

Totodată, șeful statului a subliniat susținerea de către țara noastră a cererilor de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei la familia Uniunii Europene și importanța unui mesaj de sprijin la nivel european pentru toate cele trei state.

În contextul discuțiilor privind securitatea energetică, preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la măsurile pe termen scurt de gestionare a situației actuale, în ceea ce privește aprovizionarea statelor membre, sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova, dar și la cele pe termen mediu și lung, vizând stoparea dependenței de Rusia și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. Președintele a evidențiat rolul asigurării interconectărilor la nivelul statelor membre, menționând în acest sens interconectorul între Grecia și Bulgaria și utilizarea BRUA. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța deosebită a valorificării cât mai bune a potențialului combustibililor de tranziție în asigurarea securității energetice.

Șeful statului s-a referit și la situația prețurilor la energie, care rămâne un subiect prioritar, din perspectiva impactului  asupra populației, dar și asupra economiilor în ansamblul lor, fiind nevoie de identificarea, în continuare, a unor soluții la nivel european care să protejeze consumatorul, precum  și competitivitatea economică la nivelul UE.

Președintele Klaus Iohannis a susținut, de asemenea, necesitatea consolidării sectorului de apărare la nivel european, salutând inițiativele care sunt menite să crească investițiile în capabilități de apărare și tehnologii inovative. Totodată, Președintele României a anunțat decizia de a crește cheltuielile în sectorul de apărare la 2,5% din PIB în 2023.

Liderii UE urmează să adopte o declarație de la Versailles în cadrul reuniunii lor informale de la sfârșitul acestei săptămâni, găzduită de președintele francez Emmanuel Macron sub auspiciile președinției franceze a Consiliului UE.

Liderii vor discuta despre consolidarea capacităților de apărare ale UE, reducerea dependențelor energetice și construirea “unei baze economice mai solide”, potrivit textului care urmează a fi adoptat și consultat de Politico Europe.

Liderii europeni vor cădea de acord să elimine treptat dependența UE de importurile de gaz, petrol și cărbune din Rusia, se arată în document.

Atât Ucraina, cât și SUA, au cerut Uniunii Europene să acționeze în privința importurilor de gaz din Rusia în lupta pentru oprirea agresiunii Rusiei, mai ales că importurile de energie ale Europei finanțează mașinăria de război a Rusiei.

Săptămâna trecută, când a primit la București vizita președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Iohannis a cerut ca dependența UE de gazul rusesc să fie terminată și a anunțat că Bucureștiul lucrează cu Comisia Europeană pentru operaționalizarea cât mai rapidă în România a hub-ului umanitar internațional în ajutorul Ucrainei.

Dependența Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată, iar România să își dobândească independența energetică, a declarat joia trecută președintele Klaus Iohannis, în urma unei întrevederi pe care a avut-o la București cu președinta Comisiei Europene. Aceeași direcție a fost exprimată de șeful statului și la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Potrivit statisticilor europene, România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai redusă nevoie de gazul rusesc, aproximativ 10% din necesarul energetic național provenind din Rusia. Finlanda, Estonia și Letonia sunt țările din UE cu cea mai mare dependență de gazul provenit din Rusia. Dependența Uniunii Europene de gazul rusesc este de aproximativ 40%.

www.caleaeuropeana.ro