Președintele Klaus Iohannis participă miercuri și joi, la Bruxelles, la Summitul Parteneriatului Estic, reuniune la care șeful statului va pleda necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană a partenerilor care îşi doresc şi se află angajaţi ferm pe calea reformelor, și la summitul Consiliului European, unde va susține ideea consolidării rolului Uniunii Europene în domeniu, în strânsă cooperare şi complementaritate cu NATO, prin consolidarea relaţiei transatlantice.

Cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic va fi prezidat de către Președintele Consiliului European, Charles Michel, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Vor participa, de asemenea, șefii de stat și de guvern ai statelor membre UE, liderii celor cinci state partenere – Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaidjan, respectiv Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell. În cadrul Summitului urmează să fie adoptată o Declarație comună care va stabili viziunea strategică pentru perioada post-2020 a Parteneriatului Estic.

Principalele subiecte incluse pe agenda reuniunii Consiliului European se referă la coordonarea europeană în contextul pandemiei de COVID-19, gestionarea situațiilor de criză și reziliența la acestea, prețurile la energie, securitatea și apărarea Uniunii Europene, aspectele externe ale migrației, relațiile externe ale Uniunii, cu accent pe situația de la frontierele UE cu Ucraina și Belarus şi pregătirea Summitului UE-Uniunea Africană din februarie 2022.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, luni, la o întâlnire în format videoconferinţă cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu prim-miniştrii Sloveniei, Janez Jansa, Estoniei, Kaja Kallas, şi Letoniei, Krisjanis Karins, în pregătirea Summitului Parteneriatului Estic de miercuri şi a reuniunii Consiliului European de joi.

În cadrul intervenţiei sale, preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru continuarea coordonării strânse a statelor membre UE, bazată pe date ştiinţifice, inclusiv în ceea ce priveşte noua variantă a virusului SARS-CoV-2. Şeful statului a evidenţiat progresele care se fac pentru adaptarea vaccinurilor şi accesul rapid al statelor membre la acestea.

În ceea ce priveşte creşterea semnificativă a preţurilor la energie din ultima perioadă, Iohannis a subliniat necesitatea ca acest subiect să rămână prioritar pe agenda instituţiilor europene şi s-a pronunţat pentru o analiză atentă a funcţionării pieţei interne de energie, astfel încât să fie evitate distorsionări ale acesteia. Şeful statului a reamintit şi necesitatea găsirii de soluţii pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi a evidenţiat importanţa corelării acestei discuţii cu obiectivele UE în materie de schimbări climatice.

Președintele Iohannis a reiterat susţinerea României pentru energia nucleară şi gazul natural, ca opţiuni pentru o tranziţie energetică accesibilă, inclusiv în contextul pregătirii unor noi propuneri legislative ale Comisiei Europene, a subliniat Administrația Prezidențială

Şeful statului a accentuat, referitor la securitate şi apărare, ideea consolidării rolului Uniunii Europene în domeniu, în strânsă cooperare şi complementaritate cu NATO, prin consolidarea relaţiei transatlantice. În context, preşedintele Iohannis a evocat convorbirea avută recent cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, în format B9 şi a evidenţiat importanţa coordonării şi a unităţii atât în cadrul UE, cât şi în cadrul NATO faţă de acţiunile Rusiei din Vecinătatea Estică.

În cadrul discuţiilor legate de pregătirile Summitului Parteneriatului Estic (PaE), preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că este nevoie ca Uniunea Europeană să aibă un nivel de ambiţie ridicat prin Declaraţia comună ce ar urma să fie adoptată cu acest prilej, care să conţină o viziune strategică pentru perioada post-2020 a PaE.

Totodată, şeful statului a reiterat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană a partenerilor care îşi doresc şi se află angajaţi ferm pe calea reformelor, precum Republica Moldova, a cărei conducere este orientată spre reformă şi un angajament european puternic.

www.caleaeuropeana.ro