Matei Bogdan
Publicat în 3 martie 2021, 18:35 / 133 elite & idei

Klaus Iohannis, ședință pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență

Klaus Iohannis, ședință pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență

Președintele Klaus Iohannis va avea miercuri, la Palatul Cotroceni, o ședință de lucru pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență cu prim-ministrul Florin Cîțu, cu viceprim-ministrul Dan Barna și cu ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea.

Ședința va începe la ora 15:30 și face parte din seria de reuniuni pe care șeful statului le are cu premierul și cu membrii Guvernului pe tema PNRR. Precedenta ședință a avut loc pe 16 februarie, după vizita prim-ministrului Florin Cîțu la Bruxelles, iar între timp Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a finalizat consultările publice și tehnice pe tema finalizării PNRR, plan care trebuie trimis la Comisia Europeană spre aprobare până la data de 30 aprilie 2021 și prin prisma căruia România va putea beneficia de 30,44 miliarde de euro, granturi și împrumuturi.

Anterior ședinței, prim-ministrul Florin Cîțu a declarat, în cadrul participării sale la vaccinarea persoanei cu numărul 1.000.000, că aproximativ 3 miliarde de euro din PNRR vor merge către domeniul sănătății și 9% către educație.

După precedenta ședință, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că discuţiile avute în ultima perioadă cu membri ai Guvernului au vizat pregătirea proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, arătând că aceste proiecte vor viza în principal spitalele, şcolile, mediul şi locurile de muncă și subliniind că până în luna aprilie România va avea “un plan național coerent care va fi depus la Comisia Europeană”.

“Am avut în ultimele zile o serie întreagă de discuții foarte importante și foarte bune cu premierul, cu miniștrii din Guvern, pentru a lămuri câteva chestiuni și pentru a găsi soluții, soluții pentru România, soluții pentru români. Tema principală a fost cum pregătim cel mai bine, rapid, bine gândit, proiecte pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, unde, știm cu toții, putem să obținem fonduri europene semnificative. Avem la dispoziție peste 30 – atenție – 30 de miliarde de euro, care pot fi folosiți pentru a pune la punct lucrurile la noi în țară, pentru a ieși cu bine din pandemie și din criza economică generată de pandemie. Sunt oportunități uriașe și vrem să le folosim. Vrem să folosim acești bani pe mai multe paliere și vreau să menționez doar câteva care au fost tema discuțiilor din ultimele zile”, a spus președintele, pe 17 februarie.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Potrivit Parlamentului European, se pot finanța prin MRR și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

primă versiune a acestui plan, lansată în consultare publică anul trecut de fostul guvern PNL sublinia că PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare, pentru a respecta ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European.

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

www.caleaeuropeana.ro

Ultima ora:

ObservatorAntonia Colibășanu: Curs – Islamul și Europa

PoliticCristian Andrei: Partide vechi și partide agile

EconomieSergiu Oprescu: Asociația Română a Băncilor a devenit membru afiliat al OECD/ INFE

ExternAmb. Luca Niculescu: La o întâlnire cu Jacques Krabal, Secretarul General al Adunării Parlamentare a Francofoniei

SocialAntonia Colibășanu: Curs – Islamul și Europa

EvenimenteVictor Vevera: Executive Blockchain Laboratory al ICI București prezintă cursul pe suport video în limba engleză intitulat “BLOCKCHAIN TECHNOLOGY: APPLICATION AND INNOVATION TOWARDS TRANSFORMATIONAL BUSINESS”

CulturaCristina Popescu: Europa 2021. Specii naționale pe cale de dispariție

EditorialGeorge Butunoiu: Hard Working Managers



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe