Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a provocat o schimbare majoră a mediului strategic european și a arătat necesitatea unei Uniuni Europene mai puternice și mai capabile în domeniul securității și apărării, au afirmat marți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, în concluziile adoptate la summitul extraordinar de la la Bruxelles. Din partea României, președintele Klaus Iohannis a insistat că orice efort strategic în materie de apărare europeană trebuie realizat în complementaritate cu Alianța Nord-Atlantică, în timp ce liderii europeni au decis să dezvolte “o capabilitate de programare strategică, achiziții și coordonare, în complementaritate cu NATO”.

Consiliul European a evidențiat necesitatea unei Uniuni Europene mai capabile și mai puternice în domeniul securității și apărării, prin implementarea Busolei Strategice adoptate la summit, consolidarea parteneriatelor și prin multiplicarea investițiilor în domeniile în care se înregistrează deficite, iar liderii europeni au reafirmat importanța relației transatlantice și a cooperării UE-NATO.

În acest context, președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța intensificării eforturilor pentru a depăși decalajele de investiții în materie de apărare, prin stimularea investițiilor și achiziționarea de capabilități de apărare, în deplină complementaritate și coordonare cu NATO.

Practic, cei 27 de lideri ai statelor membre au invitat Consiliul să examineze măsuri privind:

– coordonarea achizițiilor pentru refacerea de urgență a stocurilor;

– un instrument pe termen scurt de consolidare a capabilităților industriale europene de apărare prin achiziții comune voluntare;

– dezvoltarea unei capabilități de programare strategică, achiziții și coordonare, în complementaritate cu NATO;

– inventarierea capabilităților de producție, implementarea accelerată a proiectelor în domeniul infrastructurii de mobilitate militară;

– un rol consolidat al Băncii Europene de Investiții;

– un posibil Program european comun de investiții în domeniul apărării;

Acest set de propuneri din partea liderilor statelor membre au venit după ce Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au publicat o omunicare comună privind lacunele de investiții în domeniul apărării, iar executivul de la Bruxelles a dat undă verde celui de-al doilea program anual al Fondului european de apărare (FED), care cuprinde o anvelopă bugetară de până la 924 de milioane de euro.

https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=314&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FCaleaEuropeana%2Fvideos%2F758209815543604%2F&show_text=true&width=560&t=0

La summitul Consiliului European din 24-25 martie, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea au adoptat Busola strategică a apărării europene – o nouă politică de apărare comună care va permite UE să stabilească rapid forţe de reacţie rapidă într-un moment în care asistăm la revenirea războiului în Europa prin prisma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Acest document prevede complementaritatea UE cu NATO, sporirea autonomiei strategice europene, crearea unei forțe de reacție rapidă de 5.000 de militari care să devină operațională până în 2025, elaborarea unei strategii spațială europene pentru securitate și apărare și o politică de apărare cibernetică.

Precum și în Declarația Summitului de la Versailles, Consiliul European a invitat Comisia Europeană să analizeze necesarul de investiții din domeniul apărării și orice inițiativă suplimentară necesară pentru consolidarea bazei industriale și tehnologice europene de apărare, până la jumătatea lunii mai.

www.caleaeuropeana.ro