Republica Moldova are nou reprezentant la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în persoana lui Lilian Apostol – care de fapt îndeplinea această funcție, cu titlu de interimat, de anul trecut. Ce are de gând să facă mai mult și mai bine acum, că a fost confirmat în funcție, a încercat să afle Tamara Grejdeanu de la Radio Europa Liberă.

Europa Liberă: Cum percepeţi Republica Moldova din punct de vedere juridic?

Lilian Apostol: „Noi acum suntem pe o cale de reformare, nu doar serviciul Agentului guvernamental dar şi ministerul de justiţie în general. Sarcina principală este, de sigur, de a asigura cât mai posibil o remediere a pretinselor violări la nivel naţional. Simplu vorbind, este vorba să ajungă câte mai puţine cereri la curte, să consolidăm în general sistemul nostru, astfel încât persoanele să nu se mai plângă la Curtea europeană şi să aibă încredere în sistemul nostru, în special judiciar şi în sistemul administrativ.”

Europa Liberă: Domnule Apostol, Republica Moldova este printre primele ţări cu cele mai multe cereri depuse la curte, cel puţin aşa arăta un raport pentru anul 2011, în opinia dumneavoastră, cum s-ar explica faptul că ne remarcăm printr-un număr mare de plângeri şi nu invers?

Lilian Apostol: „Eu apreciez situaţia puţin mai diferit. Numărul mare de cereri depuse nu înseamnă că există un număr mare de probleme care ar izvorî din aceste cereri, pentru că o mare parte din cereri, totuşi, pe care le adresează reclamanţii nu ajung să fie examinate de Curtea Europeană deoarece ele sunt pur şi simplu inadmisibile din punct de vedere al jurisprudenţei curţii, dar totuşi cauza principală este neîncrederea, în special în sistemul judecătoresc. Marea majoritatea a cererilor respective constituie, de fapt, o contestare a acelor hotărâri cu care reclamanţii nu sunt satisfăcuţi. Eu pot să identific vreo câteva probleme care nasc o repetare a violărilor. Şi dacă noi am avut, de exemplu o anumită violare şi după aceea apare o altă hotărâre care reiterează ceea ce s-a constatat anterior, aici trebuie să ne punem problema, câte cereri de acest gen, dar nu numărul total de cereri.”

Europa Liberă: Atunci când vorbim de aceste cereri repetitive, nu ar fi cazul să pedepsim oarecum, sau să-i responsabilizăm pe cei care au dat sentinţe la nivel naţional, şi după aceasta cazul a ajuns la CEDO?

Lilian Apostol: „Acest mecanism implică mai mari probleme pentru că e vorba şi de durată, e vorba şi de timp, e vorba şi de posibilitatea reală a celui funcţionar, în cazul în care va fi găsit responsabil să execute această responsabilitate, dacă vorbim din punct de vedere financiar, spre exemplu.”

Europa Liberă: Dar ar putea fi identificaţi cei care se fac vinovaţi că Republica Moldova a pierdut dosarul la CEDO?

Lilian Apostol: „Da, desigur ar putea fi identificaţi dar nu în toate cazurile. În marea majoritate a cazurilor este destul de complicat să faci acest lucru pentru că este de natura unor disfuncţionalităţi sistemice, nu depind exclusiv de vinovăţia sau omisiunea unei sau altei persoane. De obicei, culpa în cazurile acestea este una cumulativă. În aceste situaţii este foarte complicat, în general să constaţi o responsabilitate juridică.”

Europa Liberă: Dar pe cât de bine este cunoscută legislaţia sau pe cât de bine este adaptată la cerinţele internaţionale, astfel încât să nu greşească judecătorii atunci când dau sentinţe ?

Lilian Apostol: „Este o problemă care se discută chiar şi la moment. Impresia generală este că legislaţia este destul de bine adaptată şi este destul de compatibilă cu cerinţele şi standardele care se impun. Nu e de ajuns să adopţi o anumită legislaţie, este necesar să institui un mecanism cert de aplicare a aceste legislaţii. Nu este problema numai despre compatibilitatea textelor legislaţiei, este problema şi de aplicarea acestora în practică, pentru că, cu părere de rău, acum eu văd, legislaţia merge atât de rapid încât uneori merge chiar înaintea unor relaţii deja stabilite. Uneori funcţionarii se trezesc cu o anumită prevedere în legislaţie pe care trebuie să o înţeleagă, substanţa ei, astfel, nu pot să o aplice într-un fel corect. Impresia mea este că legislaţia este destul de compatibilă, să vedem cum se va aplica.”