de Liviu Mureșan

93% din cei chemaţi la urne la referendumul din 25 septembrie 2017 din Kurdistan au votat în favoarea independenţei faţă de Irak. Poate fi însă o cutie a Pandorei pentru Orientul Mijlociu și nu numai.

Aliați. Cândva…

Cotidianul „Ozgur Gundem”, între timp interzis de autorităţile turce, semnala la 6 iulie 2014 întâlnirea secretă la Amman a unor reprezentanţi ai serviciilor secrete din Arabia Saudită, Statele Unite, Israel, Iordania, Kurdistan, Qatar, Marea Britanie și Turcia, în perspectiva avansului ISIS în regiune.

Kurdistanul era, în acel moment, un partener privilegiat, de încredere, iar forţele sale peshmerga se dovedeau luptători redutabili împotriva teroriștilor. Se știe că în Irak 60% sunt șiiţi, 20% sunt suniţi și 20% sunt kurzi.

Acum, după referendumul pentru independenţă din 25 septembrie 2017, situaţia este mult diferită. Acest referendum a stârnit nemulţumiri și îngrijorare,  atât la nivel naţional, cât și internaţional.

Declaraţia de presă recentă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite exprimă respectul faţă de suveranitatea, integritatea teritorială și unitatea Irakului și cere un dialog structurat între Guvernul de la Bagdad și Guvernul Regional Kurdistan.

Îngrijorarea este justificată în condiţiile în care în lume se găsesc în prezent opt state nerecunoscute: Abhazia, Ciprul de Nord, Nagorno-Karabah, Kosovo, Ossetia, Sahara de Vest, Somaliland și Transnistria.

În plus, interes pentru independenţă mai există și în Catalonia și Scoţia. Orice schimbare a statutului Kurdistanului poate produce efecte și asupra situaţiei celor de mai sus.

Al doilea Israel

În Parlamentul de la Bagdad se adună semnături pentru înlăturarea Președintelui Irakului, Fuad Masun (kurd), care, împreună cu Naţiunile Unite, depune eforturi de mediere între Erbil și Bagdad.

În acest timp, Mowaffak al-Rubaie, parlamentar șiit și fost consilier de securitate naţională la Bagdad, atrage atenţia asupra intenţiei kurzilor de a crea un „al doilea Israel”, în condiţiile în care Prim-Ministrul Israelului se pare că a promis transferul a 200.000 de israelieni care să ajute la administrarea Kurdistanului.

Analistul Thierry Meyssan semnalează și o posibilă „inginerie teritorială” care va afecta Irakul și Siria, cu perspectiva de a crea un Sunnistan de la Rakka la Mosul și un Kurdistan care să lege Erbilul și Kirkukul de Mediterană.

Președintele turc Erdoğan a afirmat cu fermitate că „mai multe măsuri sunt pe masă… să vedem pe ce căi va trimite Guvernul Regional (din Kurdistan) petrolul și unde îl va vinde… Noi avem robinetul. În momentul în care se va închide, atunci lucrurile s-au clarificat.”

Statele Unite rămân, până la urmă, cele care vor avea de câștigat, dar au și riscul de a înregistra pierderi.

Prestigioasa revistă „American Interest” atrăgea atenţia că, prin crearea unui nou stat pro-SUA și pro-Israel în Orientul Mijlociu, Statele Unite vor ieși din situaţia confortabilă actuală a unui status quo și vor risca să piardă influenţa în regiune.

„Nimeni nu poate prevedea ce se va întâmpla, dar următoarele săptămâni și luni vor putea schimba Orientul Mijlociu” atrage atenţia „Forbes”…

Peisajul politic se schimbă în Siria și în Irak și asistăm la situaţia în care bătălia contra ISIS este înlocui‑
tă cu bătălia arabilor contra kurzilor. Deocamdată, independenţa Kurdistanului rămâne un deziderat verificat prin referendum.