OraNoua.ro
Publicat în 18 iulie 2012, 18:43 / 197 elite & idei

Liviu Voinea: Măsurile de redresare economică vor fi însoţite de elemente de siguranţă, iar impactul pe buget va fi pozitiv

Liviu Voinea: Măsurile de redresare economică vor fi însoţite de elemente de siguranţă, iar impactul pe buget va fi pozitiv

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Liviu Voinea precizează, într-un interviu acordat AGERPRES, ce impact bugetar vor avea măsurile de redresare economică anunţate recent de Guvernul României şi ce măsuri suplimentare de siguranţă vor fi introduse pentru a obţine efectele pozitive dorite.

AGERPRES: Dintre toate cele 5 măsuri de redresare economică anunţate de premierul Victor Ponta, care apreciaţi că va avea impactul economic cel mai puternic?
Liviu Voinea: Plata TVA la încasarea facturii, fără îndoială, este măsura cea mai aşteptată de mediul de afaceri şi care reprezintă schimbarea fundamentală de abordare. Restul pot fi considerate măsuri de stimulare, dar aceasta este o schimbare de abordare a politicii fiscale. Practic, statul spune acum că nu este moral ca tu, firmă mică, să mă creditezi pe mine, statul. Am făcut toate calculele posibile pe diverse relaţii comerciale între furnizori şi beneficiari şi de fiecare dată calculele arată că există un plus de venituri la buget, încasări mai mari decât în schema curentă.

AGERPRES: Câte firme vor beneficia de acest nou regim de TVA?
Liviu Voinea: Practic sunt 475.000 de firme care vor beneficia de această măsură. Separat sunt 1,4 milioane contribuabili care nu sunt înregistraţi în scop de TVA, dar care ar putea opta să se reînregistreze în scop de TVA, în urma acestei măsuri. Primul grup-ţintă clar este cel de 475.000 de firme care au o cifră de afaceri sub 500.000 de euro.

AGERPRES: Noul regim de TVA va fi opţional sau obligatoriu?
Liviu Voinea: Dacă este aplicat opţional, sistemul nu este eficient, trebuie să fie obligatoriu. Va fi implementat cu obligativitate. În Polonia, unde a fost implementat fără obligativitate, numai 2% dintre firme au optat. Ce se poate întâmpla în cazul în care nu este obligatoriu? Firma mare va alege să lucreze cu un IMM care nu foloseşte noul regim de TVA pentru a deduce imediat TVA, nu la momentul plăţii facturii.

AGERPRES: Vor fi şi firme afectate de noul regim de TVA?
Liviu Voinea: Unele firme ar putea fi afectate de noul regim de TVA. Sunt acele firme care primesc mai mult TVA de la stat decât dau TVA la stat, dar interesul statului este să elimine rambursările fictive de TVA. În acest moment poţi să soliciţi TVA şi să o primeşti fără să faci dovada plăţii. Mai mult, noi punem condiţia existenţei unui prim mecanism de control, înaintea Fiscului, şi anume banca. Sunt 475.000 de firme care pot beneficia de măsură, dar sunt numai 40 de bănci prin care pot să treacă plăţile. Un alt avantaj este acela că noua schemă de TVA introduce disciplina financiară în relaţia dintre firmele mari şi firmele mici. Până acum, firmele mici creditau practic firmele mari, cu statul intermediar în acest circuit.

AGERPRES: Care va fi impactul asupra bugetului statului?
Liviu Voinea: În 9 din 10 cazuri va fi un plus de venituri la buget, pe TVA. Mai mult, lăsând lichiditate la firmele mici, acestea nu vor mai avea dificultăţi financiare. Acum lăsăm banii să circule în economie, cu toate efectele favorabile care decurg de aici. Există un singur caz din 10 în care statul poate să aibă o amânare la colectare, nu o pierdere – situaţia când la capătul lanţului de TVA se află chiar statul, printr-o instituţie publică.

AGERPRES: Ce elemente de siguranţă sunt prevăzute pentru noul regim de TVA?
Liviu Voinea: Primul element de siguranţă îl reprezintă tranzacţiile doar prin bancă. Al doilea element – nu sunt incluse tranzacţiile între companii afiliate, iar al treilea element de siguranţă este acela că există o limită de timp. Factura nu poate rămâne neplătită pe termen nedefinit. Nu am stabilit încă acest interval de timp, este unul dintre subiectele negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, dar probabil va fi de 90 de zile.

AGERPRES: Chiar pe noul regim, TVA trebuie plătită la 90 de zile de la emiterea facturii?
Liviu Voinea: După 90 de zile TVA trebuie plătită, iar cealaltă firmă poate deduce TVA. După 90 de zile va mai fi încă un termen, ne gândim să fie de 30 de zile, astfel încât, dacă plata facturii tot nu s-a făcut, TVA plătită de firma mică poate fi compensată cu alte obligaţii de plată către stat, iar la firma mare care şi-a dedus TVA aceasta redevine obligaţie de plată. Este o variantă rezonabilă, 90 cu 30 de zile. Acum, companiile cu cifra de afaceri sub 100.000 de euro depun trimestrial raportarea de TVA. Dacă pui un termen mai mic de 90 de zile i-ai afecta, le-ai face rău voind să le faci bine.

AGERPRES: Ce situaţie riscantă, ca impact bugetar, există în noua schemă de TVA?
Liviu Voinea: Situaţia când la capătul lanţului de TVA este statul, dar măsura stimulează suplimentar reducerea arieratelor. TVA merge în bună parte înapoi la autorităţile locale. Dacă autorităţile locale n-au plătit factura, nu se mai colectează TVA, care nu li se mai întoarce prin acele sume defalcate de la buget. Este un mecanism foarte concret prin care îi stimulezi să îşi reducă arieratele. Mai mult, există o directivă europeană, pe care va trebui să o aplicăm din martie 2013, prin care ne obligăm ca plăţile statului să se facă în maximum 30 de zile de la emiterea facturii. Statul, totuşi, nu are relaţii cu IMM-urile în acele zone în care sunt rulate sume mari pentru achiziţii publice, ci cu marile firme – vorbesc aici de zona infrastructurii şi de zona de medicamente. Pe infrastructură, pe contractele existente în PNDI, nicio firmă cu cifra de afaceri sub 500.000 de euro nu este lider de proiect, deci nu facturează statul. Aici nu voi avea niciun impact pe buget cu noua schemă de TVA. Nici importatorii de medicamente nu au cifra de afaceri sub 500.000 de euro. Rămân farmaciile, unde 73% au cifra de afaceri sub 500.000 de euro, dar ca pondere în cifra de afaceri totală deţin sub 17%. În 2011, TVA colectată de la aceste farmacii a fost de şase milioane lei lunar. Acesta este riscul maxim de amânare la colectarea TVA, dar este uşor de compensat.

AGERPRES: Ce impact va avea măsura extinderii deductibilităţii cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare de la 20% la 50%?
Liviu Voinea: Este un impact anualizat de 5 milioane lei, deci foarte mic, în scenariul conservator în care nu vine nicio investiţie nouă, ci pe firmele şi investiţiile existente în prezent. De obicei, la companiile mici aceste cheltuieli nu există, iar la companiile mari sunt în limita a 2% din cifra de afaceri, în cel mai bun caz. Impactul vine din faptul că se reduc încasările din impozitul pe profit. În legislaţia românească, cercetarea-dezvoltarea este bine definită, criteriile sunt stricte, şi nu există riscul ca de mâine toate firmele să pretindă că fac cercetare-dezvoltare. Spre exemplu, firmele de software nu se încadrează, deşi te-ai gândi că asta fac. Potrivit legii, firma trebuie să aibă un departament specializat, cu un anumit număr de personal. În 2012, cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale tuturor firmelor din sectorul privat sunt estimate la numai 146 milioane lei.

AGERPRES: Dar măsura eliminării CAS pentru cei care angajează şomeri sub 25 ani sau peste 55 de ani?
Liviu Voinea: Bugetul nu pierde nimic, pentru că măsura se referă exclusiv la locurile de muncă nou create. Dacă angajatorul creează un loc de muncă, Fiscul îi ia mai puţin cu 28%, atât este practic relaxarea fiscală prin scutirea de CAS, dar îi ia impozit pe venit de 16%, cotele de CAS ale angajatului, deci impactul bugetar nu poate fi decât pozitiv. Sigur, FMI şi CE ne vor cere să punem măsuri de siguranţă ca să evităm ca situaţia unor concedieri şi reangajări. Spre exemplu, s-ar putea pune condiţia ca măsura să vizeze şomerii înregistraţi la data de 1 iulie sau, oricum, la o dată anterioară aplicării acestei măsuri.

AGERPRES: Ce impact va fi la măsura de ştergere a penalităţilor firmelor cu restanţe la stat, dar care le vor achita în ultimul trimestru din 2012?
Liviu Voinea: Nu este o măsură cu impact bugetar negativ. Este o prelungire a unei măsuri care a existat. În primele şase luni ale anului au fost şterse penalităţi reprezentând 0,02% din veniturile bugetului general consolidat, iar debitele încasate au fost de 0,18% din veniturile bugetului general consolidat, deci impactul bugetar a fost pozitiv, de 0,16% din veniturile bugetare, respectiv circa 0,05% din PIB.

AGERPRES: Vor obţine toate cele cinci măsuri acordul instituţiilor financiare internaţionale în urma negocierilor de la Bucureşti?
Liviu Voinea: Partenerii internaţionali au fost informaţi. Personal m-am întâlnit vineri cu Istvan Szekely, director pentru România al Comisiei Europene /CE/, care vine peste două săptămâni în România ca şef al Misiunii CE, iar săptămâna trecută m-am întâlnit cu şeful Reprezentanţei FMI în România, Tony Lybek, şi am comunicat aceste măsuri, calculele care au stat la baza lor şi analiza de impact bugetar. Este o chestiune de comunicare normală. Discuţiile la nivel tehnic există deja, pe marginea acestor calcule. În cazul în care CE sau FMI consideră că sunt necesare anumite măsuri de protecţie suplimentară, MFP are disponibilitatea de a le discuta şi de a lua aceste măsuri. Cele cinci măsuri de redresare economică sunt foarte importante pentru noi şi avem încredere că vom convinge Comisia şi Fondul că ele nu reprezintă un impact bugetar negativ, ci, dimpotrivă, au impact bugetar pozitiv. Partenerii internaţionali au fost informaţi, sunt în analiză, detaliile vor fi stabilite la vizita de aici, măsurile vor fi puse pe hârtie şi adoptate numai după ce se primeşte acordul lor. Ordonanţa va fi emisă supă ce se încheie vizita lor aici.

AGERPRES: Facilitatea de ştergere a penalităţilor firmelor cu datorii la stat poate fi accesată de la 1 septembrie. Tot pachetul de măsuri va fi implementat de la 1 septembrie?
Liviu Voinea: Nu este obligatoriu ca toate măsurile să fie implementate în acelaşi timp. Unele măsuri sunt mai uşor de implementat decât altele. În MFP ele au trecut deja printr-un control intern de calitate, nu am mers cu ele la nimereală, la întâmplare, sunt măsuri solicitate de mult timp de mediul de afaceri. AGERPRES

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: „The enemy of good enough is great”

PoliticAdrian Hatos: Investițiile masive și susținerea economiei private trebuie combinate cu reforme care să eficientizeze și să profesionalizeze aparatul de stat

EconomieGruia Stoica a cumpărat terenul pe care se află fabrica sa de vagoane din Debrecen, Ungaria, în urma unei investiţii de 6,5 milioane de euro

ExternRadu Magdin: Options and possible solutions from an Eastern European perspective

SocialCsibi Magor: „The enemy of good enough is great”

EvenimenteSilviu Nate: „Jordan – A Stable and Peaceful Country in a Turbulent Region. A Review of Jordan’s Policy in the Last Decades and Some Future Perspectives”

CulturaIonuţ Vulpescu: Al cui ziceaţi că e Brâncuşi?

EditorialPetre Guran: „În Hristos v-ați și îmbrăcat”



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe