Trecut recent din „tabăra“ experţilor care au criticat măsurile guvernelor în cea a demnitarilor numiţi să ia măsuri fiscale, Liviu Voinea (37 de ani) şi-a păstrat discursul analitic. Cu toate presiunile pe care, foarte probabil, le are de înfruntat, a analizat la rece impactul fiecărei măsuri propuse mai mult sau mai puţin oficial şi are răspunsuri pregătite atât pentru decidenţii care vor să introducă diverse schimbări în politicile publice, cât şi pentru consultanţii nemulţumiţi de unele prevederi fiscale. S-a vorbit de la cel mai înalt nivel despre reducerea cotei unice?

Voinea e de acord, dar numai punctual, mai exact cu scăderea cotei doar pentru persoanele cu venituri mici, nu pentru toţi contribuabilii. TVA la încasare va crea probleme? Desigur, dar „numai acelora care vor să se folosească de sistemul actual pentru a îşi crea avantaje prin deducerea şi solicitarea de rambursare a TVA neachitat”, precizează oficialul Finanţelor. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Liviu Voinea arată că România are toate şansele să treacă peste problemele economice, dar „depinde cât de serioşi vor fi cei care vor prelua finanţele ţării”.

„Adevărul“: Sistemul fiscal românesc este considerat de către consultanţi ca fiind „stufos“ şi complicat. Aveţi intenţia de a relaxa procedurile fiscale?
Liviu Voinea: Suntem în curs de relaxare a procedurilor, iar unele măsuri sunt deja în legislaţie. Aş aminti în primul rând posibilitatea acordată contribuabilului de a-şi plăti datoriile fiscale principale în ordinea vechimii şi ulterior datoriile fiscale accesorii în ordinea vechimii, spre deosebire de variantele anterioare în care administraţia stabilea ordinea. Mai mult, în această perioadă ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală) traversează un amplu proces de restructurare, sub supravegherea Băncii Mondiale, în urma căruia multe proceduri vor fi simplificate. Acelaşi program cu Banca Mondială s-a derulat timp de şase ani în Bulgaria şi, în urma aplicării acestuia, încasările bugetare ale vecinilor noştri au crescut în fiecare an cu câte 1% din PIB. Ne aşteptăm la aceleaşi rezultate şi pentru România.

– Oamenii de afaceri şi consultanţii acestora spun că sistemul de plată a TVA la încasare este foarte complicat şi că le va mări costurile fiscale. Cum le răspundeţi?
– TVA la încasare e conceput la nivel european şi construit în aşa fel încât să nu mai fie posibile rambursările fictive. Suntem convinşi că vor creşte încasările la buget prin aplicarea acestui sistem, dar nu am trecut asta în prognozele oficiale pe 2013. Concret, numai cei care vor plăti efectiv TVA – prin bancă, şi aş vrea să subliniez asta – vor avea de câştigat de pe urma noului sistem. Cei care vor să se folosească de „fantome“ şi să ceară rambursări la sfârşitul unui lanţ de firme care dispar înainte să plătească nu o vor mai putea face.

– Termenul de 90 de zile între emiterea facturii şi momentul în care TVA trebuie colectat a fost catalogat de consultanţi ca fiind prea strâns, generator de complicaţii la plată…
– Pentru o firmă sub 100 de mii de euro, momentul plăţii TVA este data de 25 a fiecărei luni următoare trimestrului pentru care se depune decontul. Dacă ai o factură emisă la 2 ianuarie şi neîncasată la 2 aprilie, atunci plăteşti TVA nu la 25 aprilie, ci la 25 iulie, respectiv la data de plată din următorul trimestru după emiterea facturii. Altfel spus, ai 90 de zile plus un trimestru, ceea ce nu cred că e puţin. Pentru o firmă între 100 de mii şi 500 de mii de euro, în acelaşi exemplu de mai sus, plăteşti TVA pe 25 mai, în loc de 25 februarie. Astfel, întreprinderile mici şi mijlocii se pot folosi de capital de lucru încă trei luni, în loc să crediteze statul.

– Cum s-a ajuns la plafonul de 2,25 milioane de lei (500.000 de euro) al cifrei de afaceri pentru ca firmele să aplice TVA la încasare? Plafonul va creşte sau va scădea în următorii ani?
– Plafonul de 500.000 de euro este un standard stabilit prin Directiva Europeană 45/2010 şi nu poate să crească decât dacă statele membre cer derogare. Anglia are plafon de 1,5 milioane de lire sterline, obţinut prin derogare. La noi nu are rost să-l aducem acum mai sus pentru că 93% din firmele româneşti au cifre de afaceri sub acest nivel.

– Aţi afirmat, la un moment dat, că persoanele care furnizează ANAF informaţii privind contribuabilii nedisciplinaţi sau evazionişti ar putea primi facilităţi fiscale. Când se va întâmpla asta?
– Important e să vedem ce ne dorim: mai mulţi bani la buget pentru şcoli, spitale, autostrăzi etc. sau o continuare a „prieteniei” cu evazioniştii. Vedem acum la televizor oameni care coboară din Mercedes să-şi ia ajutorul social. Nu mai putem continua aşa.

– Guvernul vrea să reducă TVA la alimente, dar FMI se opune, de principiu, diferenţierii cotelor de TVA. Cum credeţi că vor evolua lucrurile?
– Orice măsură este acceptată de FMI dacă e neutră din punct de vedere bugetar. Continuăm consultările cu FMI pe o serie de măsuri fiscale propuse.

– Vi se pare sustenabilă, tehnic, reducerea cotei unice până la 12% sau chiar la 8% pentru unele categorii de contribuabili?
– Reducerea cotei unice în ansamblul ei nu e neutră bugetar. Dimpotrivă, va avea un impact negativ în buget de 7,3 miliarde de lei, adică 1,2% din PIB. Ar fi un minus de 0,8% din PIB la încasările din impozitele pe venit şi un minus de 0,4% din PIB la impozitele pe profit. În schimb, o cotă diferenţiată de 8% numai pentru persoane cu venituri mici (undeva în zona salariului minim pe economie) va avea un impact foarte mic, care se va compensa prin creşterea ocupării forţei de muncă din cadrul acestei categorii de venit (întrucât scade riscul angajatorului). Da, reducerea cotei unice doar pentru cei care au până în 700-800 de lei pe lună este fezabilă şi în acelaşi timp poate fi neutră bugetar.

– Ce rezultate a avut taxarea inversă în agricultură? Intenţionaţi să extindeţi această măsură şi la alte pieţe sau produse?
– Taxarea inversă a avut efecte pozitive şi ne dorim să prelungim această măsură şi după 31 mai 2013, cand ea expiră. Din păcate, Guvernul Boc, atunci când a cerut la UE să aplicăm această măsură şi-a luat angajamentul scris că nu va mai exista o altă cerere. Adică, teoretic, nu ar trebui să solicităm prelungirea acesteia, dar noi am întreprins acest demers însoţit de toată documentaţia necesară. Mai important este că Ungaria şi Bulgaria au început deja să aplice şi ele acest sistem; dacă noi nu rămânem, s-ar putea muta economia neagră de la ei la noi. Sunt încrezător că măsura va putea fi implementată.