România este singura țară din Uniunea Europeană care a primit, în 2014, clauza de investiții, pentru creșterea cofinanțării de fonduri europene, a declarat Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, într-o emisiune difuzată duminică de Pro TV.

„România este singura țară din Uniunea Europeană care a primit în 2014 clauza de investiții, și anume o creștere a nivelului deficitului cu 0,2%, exclusiv pentru investiții, respectiv pentru creșterea cofinanțării de fonduri europene. Sunt patru țări care au cerut: Italia, Slovacia, Bulgaria și Romania, iar România este singura care a primit. (…) Noi am făcut bugetul împreună cu reprezentanții FMI și cei ai Comisiei Europene, în luna octombrie, cu ceea ce aveam la dispoziție și anume încasările la nouă luni. S-a construit o estimare de inflație și de creștere economică, iar veniturile au fost mărite cu aceste doua elemente. Am ajuns la o sumă totală a veniturilor și am negociat nivelul deficitului (…)”, a spus Liviu Voinea, într-un context în care a explicat modul în care a fost construit bugetul pe anul 2014.

Acesta a explicat că unele măsuri, precum creșterea accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru, au fost negociate cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional și cu cei ai Comisiei Europene.

Întrebat dacă Romania se putea încadra în deficitul bugetar și în parametri bugetari fără introducerea acestei taxe pe accize, Voinea a precizat
că au fost multe măsuri puse pe masa negocierilor, printre care și creșterea cotei unice de la 16 la 18%.

„O altă măsură care a mai fost pe masă, și nu la solicitarea părții române, a fost creșterea cotei unice de la 16 la 18% dar am considerat că este în detrimentul economiei, în ansamblul său. Noi am căutat măsuri care să stimuleze economia în primul rând și care se regăsesc în acest buget, începând cu creșterea salariului minim, indexarea pensiilor. Această măsură de creșterea accizei a fost negociată cu FMI. Sunt multe măsuri care se pun pe masa și sunt rezultatul negocierilor dintre Guvern și FMI. Golul la momentul respectiv era de circa 5 miliarde de lei, care s-a umplut din mai multe măsuri, inclusiv din creșterea salariului minim. Din punct de vedere bugetar este o măsură care aduce bani la buget pentru că sunt mai mulți salariați cu salariul minim în sectorul privat decât în sectorul de stat. Măsura creșterii accizei cu 7 eurocenți aduce 2,6 miliarde de lei, din care 2,1 miliarde lei efectiv din accize și diferența din TVA. Și această acciză, dar și celelalte măsuri pe partea de venituri, toate încasările intră la comun” , a explicat ministrul delegat pentru Buget.

Liviu Voinea este optimist că în 2014 măsurile pe care le-a luat Guvernul vor stimula consumul și creditarea, chiar dacă în acest an, în ciuda reîntregirii salariilor bugetarilor acest lucru nu s-a întâmplat.

„Chiar dacă au fost în acest an reîntregite salariile, o mare parte din bani s-au dus la plata ratelor la bănci (…). Am încredere că de la începutul anului 2014, prin noul mecanism pe care Guvernul l-a aprobat și anume garanții pentru IMM-uri de două miliarde de lei, la care mai pun și băncile două miliarde de lei, înseamnă 4 miliarde de lei numai pentru împrumuturi pe care să le ia IMM-urile pentru capital de lucru. Este o măsura de stimulare a creditării importantă pentru IMM-uri”, a adăugat Voinea.

Întrebat dacă poate da asigurări că banii din acciză se vor duce către drumuri și autostrăzi, șeful de la Buget a adăugat că nu poate din punct de vedere legal să stipuleze explicit acest lucru.

„Nu pot să prevăd explicit că un anume venit se duce într-un anume buget. Nu-mi permite legea. Banii vor merge la comun, dar o parte mai mare se va duce către autostrăzi. De exemplu, bugetul CANDR pentru anul acesta a fost de 5 miliarde de lei, pentru 2014 este 6,2 miliarde de lei, în timp ce încasările din creșterea accizei reprezintă 2,6 miliarde lei. Încasările sunt mult mai mici decât întregul buget pentru drumuri și autostrăzi. Bugetul CANDR este prevăzut cu creșteri substanțiale în anii următori, la 7 și 8 miliarde de lei”, a mai spus Voinea.

Acesta a menționat că nu sunt rezerve în buget, ci doar în trezorerie, respectiv rezervele fiscale pentru finanțarea deficitului bugetar. „Este vorba de acel buffer, de acele rezerve fiscale, care asigură un necesar de finanțare de 4 — 5 luni. Ele nu sunt în buget, însă finanțează deficitul bugetar”, a mai subliniat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.