Luca Niculescu: Teodor Baconschi, ministrul de Externe al României, invitat la prima ediţie „Fără frontiere” din acest an. Bună seara şi La mulţi ani!

Teodor Baconschi: La mulţi ani tuturor telespectatorilor şi tuturor românilor!

Luca Niculescu: Să vorbim puţin despre 2011, pentru început. A fost un an greu pentru Europa. Criza economică şi financiară, care s-a accentuat, s-au adoptat planuri de austeritate, moneda euro a fost atacată, Casandrele au prevăzut explozia sau implozia zonei euro. De câteva săptămâni, însă, parcă este puţin mai calm şi v-aş întreba dacă este calmul sărbătorilor, calmul dinaintea unei alte furtuni sau dacă, totuşi, Europa o duce poate puţin mai bine, fără să o ştie neapărat?

Teodor Baconschi: Cred că deciziile politice adoptate la Consiliul European din 9 decembrie anul trecut au calmat într-o anumită măsură pieţele şi au dat semnalul că există, totuşi, o voinţă politică puternică pentru o stabilitate fiscală, pentru disciplinarea statelor membre, astfel încât erorile de care s-au făcut ele vinovate, provocând sau importând şi în Europa criza, să nu se repete. Cred că 2012 este un an în care toată lumea se aşteaptă la continuarea acestor măsuri de austeritate, de disciplină financiară. Acordul interguvernamental care a fost propus în această privinţă va fi, fără îndoială, negociat, finalizat şi cred că alarma este ceva mai puţin stridentă în aceste săptămâni. Poate că optimismul îşi face treptat loc, un optimism, fără îndoială, prudent.

Luca Niculescu: Dar nu este un optimism de circumstanţă, adică, nu ştiu, acum este calm şi vă aşteptaţi că ar fi bine să fie calm şi în săptămânile următoare? Nu credeţi că vor mai fi reuniuni cruciale ale ultimei şanse istorice în săptămânile, lunile care vin?

Teodor Baconschi: Nu cred. Cred că în martie Acordul interguvernamental, care este de fapt un Pact Euro Plus supralicitat, va intra în vigoare. Încă o dată, Europa este un pol economico-tehnologic financiar foarte puternic. Nu cred că există motive pentru a anunţa, pentru Casandrele despre care vorbeaţi, sfârşitul Eurozonei, în pofida faptului că un oficial grec, zilele trecute, spunea că Grecia ar putea părăsi euro. Acestea sunt mai degrabă jocuri în negociere.

Luca Niculescu: Joacă România vreun rol în dezbaterile de acum sau, nefiind în Zona Euro, vocea ei nu prea este luată în seamă?

Teodor Baconschi: Pe noi ne interesează să evităm o Europă concentrică, cu geometrie variabilă. Ne interesează să nu participăm la un proiect european fracturat.

Luca Niculescu: Şi aveţi impresia că asta se întâmplă?

Teodor Baconschi: De aceea este important să aderăm, chiar dacă nu suntem parte din Zona Euro, la acest pachet, care să stabilizeze toată economia europeană, din raţiuni de bun-simţ. Depindem de piaţa europeană. Exporturile noastre s-au diversificat puţin şi către alte pieţe – lumea arabă, Asia Centrală, China -, dar asta nu înseamnă că ele nudepind majoritar de comenzile din marile state occidentale, europene, aşa încâtavem un destin comun şi suntem pe aceeaşi barcă.

Luca Niculescu: Să vorbim puţin despre bilanţul diplomaţiei române anul trecut. Au fost plusuri şi minusuri, evident. La plus am putea pune Parteneriatul strategic cu Turcia, o dezmorţire vizibilă a relaţiei cu Ucraina, evident scutul antirachetă şi un cadou pe care l-aţi primit de Crăciun, şi anume din Italia, care elimină restricţiile pentru piaţa muncii. Dintre aceste reuşite, care vă bucură cel mai mult?

Teodor Baconschi: Fără îndoială că importanţa maximă o are finalizarea şi intrarea în vigoare, pe 23 decembrie anul trecut, a acordului cu SUA privind scutul antirachetă. Acesta este elementul pivotal care ne va asigura pentru următoarele decenii un grad de securitate naţională fără precedent. Şi evoluţiile regionale în imediatanoastră vecinătate pe care le-aţi evocat sunt extrem de importante, cresc profilul nostru ca jucător în propria regiune.

Ucraina este un vecin esenţial pentru noi. Avem interesul de a dezvolta relaţia bilaterală pe toate palierele cu Ucraina, şi la nivel economic, respectiv schimburi comerciale. Contactele de la om la om între cele două societăţi sunt la fel de importante, nu doar pentru că avem o comunitate românească importantă, masivă, în Ucraina, dar şi pentru că avem o foarte lungă frontieră de gestionat împreună. De aceea, m-a bucurat că şi la Kiev, când s-a făcut bilanţul diplomatic pe 2011, a fost pusă în valoare, ca bilă albă, normalizarea relaţiei cu România. Acum avem în lucru o serie de documente de negociat şi de semnat. Sper ca o întâlnire a mea cu omologul ucrainean să aibă loc în februarie, la Suceava şi Cernăuţi, şi, totodată, sper ca anul acesta să poată fi reluat şi dialogul la nivel înalt între cei doi preşedinţi.

Luca Niculescu: Adică să existe o vizită?

Teodor Baconschi: Sigur, dacă va exista substanţă; dar voinţa părţilor de a intra într-un nou capitol, în care cooperăm şi pe Transnistria, şi în legătură cu Parteneriatul Estic, Strategia UE pentru Regiunea Dunării, la Marea Neagră, unde avem o serie întreagă deformate de cooperare regională. Agenda româno-ucraineană este foarte vastă.

Luca Niculescu: Pe de altă parte, Ucraina este criticată de UE – UE din care face parte şi România – pentru procesul Timoşenko, Iulia Timoşenko fostul premier condamnat la şapte ani de închisoare, unul dintre motivele pentru care Acordul de Asociere întârzie.

Teodor Baconschi: Noi ne uităm la poza mare, la destinul european al Ucrainei. Niciun stat nu este perfect sau deasupra oricărei critici, însă importantă este direcţia. Ne interesează geopolitic menţinerea Ucrainei pe această orbită euro-atlantică şi cred că normalizarea relaţiei bilaterale este o contribuţie la acest interes mai larg pe care îl împărtăşeşte lumea democratică.

Luca Niculescu: Să rămânem puţin în regiune şi să discutăm despre ce se întâmplă în Republica Moldova. Acum câteva zile a fost acest incident tragic, un soldat rus din forţa de pacificare a tras asupra unui tânăr moldovean, Vadim Pisari, şi l-a ucis. Care este reacţia României?

Teodor Baconschi: În primul rând, deplângem acest incident tragic şi ţin să folosesc prilejul convorbirii noastre pentru a transmite condoleanţe familiei tânărului Vadim Pisari, care a fost omorât. Este nevoie de o anchetă cât se poate de profesionistă şi completă care să elucideze împrejurările acestui accident nefericit şi, în acelaşi timp, să vedem cum punem, alături de Ucraina şi de partenerii noştri europeni, subsemnul întrebării această prezenţă pacificatoare a forţelor ruse. Nu vrem ca astfel de incidente să se repete şi, în acelaşi timp, susţinem, la rândul nostru, aşa cum o face şi Ucraina sau Republica Moldova însăşi, internaţionalizarea acestei forţe civile de menţinere a păcii, sub egida OSCE.

Luca Niculescu: Dar cine să facă această anchetă pentru început?

Teodor Baconschi: Sigur că autorităţile, procuratura din regiunea separatistă, dar în cooperare cu autorităţile moldovene, pentru că este nevoie – am înţeles că şi partea rusă a trimis nişte investigatori – este nevoie să ştim exact ce s-a întâmplat, este nevoie ca acest tip de incident soldat cu moartea unui nevinovat să nu se mai repete şi este nevoie ca acest lucru să impulsioneze, de fapt, negocierea unei soluţii politice pentru conflictul îngheţat din Transnistria.

Luca Niculescu: Am văzut o reacţie, spuneaţi din partea Ucrainei, care regretă incidentul şi care spune că, la fel ca şi dumneavoastră, speră într-o investigaţie obiectivă şi imparţială. Aţi avut o coordonare cu cei de la Kiev înainte?

Teodor Baconschi: Nu, nu a avut loc o coordonare, dar cred că este o reacţie normală de ambele părţi.

Luca Niculescu: Dar o reacţie din partea Rusiei aveţi? În afară de cea a ambasadorului rus, care minimaliza oarecum ce s-a întâmplat acolo, spunea că şoferul moldovean băuse, că nu respectase mai multe reguli. Aveţi vreo reacţie rusească?

Teodor Baconschi: Nu, nu am primit astfel de reacţii. Dar sunt de acord cu reacţia pe care a avut-o omologul meumoldovean, domnul Iurie Leancă, în momentul în care acele afirmaţii au fostfăcute.

Luca Niculescu: Ce a spus Iurie Leancă?

Teodor Baconschi: L-a pus la punct pe ambasadorul respectiv şi, în acelaşi timp, a insistat pe necesitatea ca, dincolo de acest eveniment tragic, să se găsească o soluţie politică negociată. Şi credem că numai prin internaţionalizarea forţei civile de menţinere a păcii acolo se poate avansa către o soluţie, pe care bineînţeles trebuie să ne-oofere negocierile purtate în formatul tradiţional 5+2.

LLuca Niculescu: 5+2?

Teodor Baconschi: Da.

Luca Niculescu: Vă aşteptaţi la o deschidere din partea participanţilor?

Teodor Baconschi: Cred că da. Acum şi în Transnistria au avut loc alegeri, s-a schimbat leadership-ul acolo. Noul preşedinte al acestei regiuni separatiste este o persoană dintr-o generaţie mai tânără, probabil că înţelege mai corect ce se întâmplă în regiune, în Europa, în Federaţia Rusă. Cred că poate este devreme să spunem cum va acţiona, pentru că avem nevoie să strângem încă nişte informaţii, dar este esenţial ca această schimbare să fie fructificată într-un sens dorit de toată lumea.

Luca Niculescu: Pe de altă parte, rămânând în regiune, Republica Moldova nu reuşeşte să îşi desemneze un preşedinte sau Parlamentul să aleagă un preşedinte, iar singurul candidat, cel care mai fusese candidat, Marian Lupu, s-a retras din cursă. Ce se întâmplă dacă pe 15 ianuarie Republica Moldova nu are în continuare un preşedinte stabil?

Teodor Baconschi: Este, fără îndoială, un semnal descurajant pentru prietenii europeni ai Republicii Moldova. Ştiţi că noi am constituit un astfel de grup.

Luca Niculescu: Exact. Aceasta era întrebarea următoare: ce se întâmplă cu grupul de prieteni al Republicii Moldova?

Teodor Baconschi: Ultima dată ne-am reunit în noiembrie. Au venit în continuare mulţi colegi de-ai mei, miniştrii de externe din statele membre care vor să sprijine agenda europeană a Republicii Moldova. Este vorba de Acordul de Asociere, de dialogul pe vize, foarte avansate din punct de vedere tehnic, de Acordul Cuprinzător de Liber Schimb, acorduri extrem de importante pentru redresarea situaţiei economice şi pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Dacă nu reuşesc să îşi aleagă preşedintele este o problemă. Deci, forţele politice din Republica Moldova au această responsabilitate. Nimeni nu a acceptat sau nu a organiza tvreo imixtiune, cu atât mai puţin România. Este treaba lor. Însă este important ca semnalul dat din acest punct de vedere să fie cât mai puternic. Deci este necesar ca un preşedinte să fie ales, instituţiile să funcţioneze, astfel încât toate reformele pe care Chişinăul le negociază cu Bruxelles-ul să îşi urmeze cursul firesc.

Luca Niculescu: Să continuăm cu bilanţul. Am vorbit despre ce a funcţionat, să vorbim despre ce a funcţionat mai puţin bine. Marea problemă nerezolvată este aderarea la Spaţiul Schengen. România este blocată de NU-ul olandez. Cât va mai dura?

Teodor Baconschi: Am avut deja trei Consilii de justiţie şi afaceri interne, care nu au putut adopta o decizie din cauza opoziţiei Olandei. Avem toate statele membre de partea noastră, Comisia Europeană, preşedintele Consiliului European, Van Rompuy. Vom negocia şi în următoarele două luni cu partenerii din Olanda, pentru ca această formulă de compromis – ridicarea controalelor la frontierele maritime şi aeriene, în prima etapă, urmată de ridicarea controalelor la frontiera terestră – să poată intra într-un calendar de implementare. Credem că Olanda, care continuă să facă legătura dintre intrarea noastră în Schengen şi reforma justiţiei, amestecă planurile.

Suntem în continuare dornici să le explicăm ce facem şi în reforma justiţiei, dar, din punctul de vedere al tratatelor, al Tratatului nostru de aderare, situaţia juridică este pe deplin limpezită, deci avem absolut toate argumentele tehnice şi legale pentru ca decizia de extindere a Spaţiului Schengen să fie luată. După cum ştiţi, este nevoie de consens. Olanda se opune. Vom încerca să o convingem să îşi schimbe, să îşi flexibilizeze atitudinea, mai cu seamă pentru că în justiţie s-au petrecut reforme cuantificabile. Ele trebuie prezentate foarte bine şi la Haga. Ne aşteptăm ca şi raportul intermediar pe reforma în justiţie din februarie să fie cât mai pozitiv şi, cu aceste argumente pe masă, să îi convingem pe olandezi că obstinaţia lor este contraproductivă.

Luca Niculescu: Între timp, veţi cumpăra fructe şi legume olandeze?

Teodor Baconschi: Nu mă uit la ce fel de zarzavat cumpăr. Sunt un european convins, aşa cum sper ca şi olandeziisă fie. Legat de liberalizarea pieţei muncii: sigur că Italia ne-a dat o veste bună. Olanda, Marea Britanie, Franţa sunt încă reticente din acest punct devedere.

Luca Niculescu: Da, sunt vreo nouăţări încă, nouă, zece.

Teodor Baconschi: Este adevărat că şi ţările care nu au liberalizat complet accesul lucrătorilor din România şi Bulgaria pe piaţa muncii au, de fapt, foarte multe, zeci, sute de meserii unde specialiştii, lucrătorii noştri pot să îşi găsească joburi. Dar este vorba deun semnal politic, de spiritul european, de continuarea implementării acestui principiu de liberă circulaţie pe piaţa internă a muncii şi sunt convins că,înainte de expirarea termenului în 2014, vor mai fi şi alte state care vorajunge la poziţia italiană, foarte deschisă.

Luca Niculescu: Legat de spiritul european. O actualitate foarte prezentă este legată de Ungaria, ţară vecină, Ungaria care nelinişteşte Bruxelles-ul şi Washington-ul, din cauza noii Constituţii care are accente nedemocratice. Vă întreb dacă vă nelinişteşte şi pe dumneavoastră ce se întâmplă la Budapesta?

Teodor Baconschi: Urmărim ce se întâmplă. Relaţia bilaterală este bună. Îmi pare rău că Guvernul de la Budapesta nu pare la fel de entuziast ca acum şase luni sau un an faţă de ideea unei şedinţe comune de guvern. Am avut o şedinţă comună de Guvern cu italienii, alta cu israelienii, vom organiza una cu moldovenii. Totodată, am avut un asemenea exerciţiu şi cu vecinii de la sud, bulgarii. Între România şi Ungaria există acelaşi set consistent de interese comune.

Luca Niculescu: Dincolo de şedinţa comună de guvern, Noua lor Constituţie nu vă pune niciun semn de întrebare?

Teodor Baconschi: Am citit-o. Mă bucură faptul că se face o referire la Dumnezeu în această Constituţie.

Luca Niculescu: Dar nu acesta estepunctul cel mai controversat.

Teodor Baconschi: Eu aş fi vrut ca şi în preambulul Tratatului de la Lisabona să existe o referire la tradiţia iudeo-creştină a culturii europene. Ministrul francez de externe, Alain Juppé, şi-a manifestat îngrijorarea în legătură cu Constituţia ungară, Hillary Clinton, Comisia Europeană – ei sunt în negociere, şi pe legea Băncii Centrale, şi pe Constituţie, cum va fi aplicată. Nu cred că este vorba de un derapaj grav, dar trebuie să fim atenţi şi să lăsăm Comisia, care este gardiana tratatelor, să măsoare nivelul de democraţie pe care noua lege fundamentală şi legislaţia secundară îl comportă.

Luca Niculescu: Mai avem câteva minute, domnule ministru. La ce să ne aşteptăm în 2012? Spuneaţi într-o declaraţie pentru Mediafax că veţi continua politica de ancorare regională a României. Concret, ce veţi face?

Teodor Baconschi: Avem acum un Parteneriat Strategic cu Polonia, care ne ancorează foarte bine înParteneriatul Estic şi în Europa Centrală, în fostul grup Vişegrad. Avem un Parteneriat Strategic cu Turcia, care ne permite să fim mult mai activi la Marea Neagră, spre zona sud-caucaziană şi Asia Centrală, unde avem de altfel deschideri excelente. Vom încerca să monitorizăm şi să fim proactivi în tot ce înseamnă proces european în 2012. Este o vreme de schimbări, în care trebuie să fim sincronizaţi, să fim proactivi. Vom face acest lucru.

Este de urmărit încontinuare ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, în Africa de Nord, în aceste tinere democraţii care îşi caută drumul. Vom căuta şi noi să îi ajutăm în continuare cât putem de mult pe egipteni, pe tunisieni, pe libieni. Avem în plan în câteva luni şi o nouă ediţie a Forumului Economic România – statele Golfului, de data aceasta la Abu Dhabi. Sperăm să ajutăm exportatorii români în căutarea unor noi pieţe de desfacere şi, totodată, să atragem cât mai multe investiţii din Golf în România. Relaţia cu China este relansată, este rândul nostru să ne demonstrăm seriozitatea, cu Tarniţa sau cu alte mari proiecte.

Luca Niculescu: Aveţi cinci proiecte mari. Spuneaţi la un moment dat că autorităţile române ar trebui să le trateze cu seriozitate. Aveţi impresia că nu le tratează cu seriozitate? Aveţi vreun semnal că lucrurile nu merg cum ar trebui?

Teodor Baconschi: Nu. Ştiu că primul ministru a constituit echipe interministeriale pentru fiecare dintre aceste cinci mari proiecte cu China. Sperăm ca anul acesta să fie şi anul încare măcar unul dintre ele să intre într-o fază operaţională. Sigur că este importantă anul acesta şi implementarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic pentrusecolul XXI încheiat de preşedintele Traian Băsescu cu preşedintele Barack Obama.

Luca Niculescu: Mai am o întrebare şi vă cer un răspuns foarte scurt. Ce se întâmplă cu legea votului prin corespondenţă. Credeţi că se va aplica de la scrutinul din această toamnă?

Teodor Baconschi: Recensământul ne va arăta probabil că 15% dintre români trăiesc deja în afara ţării. Aceste trei milioane de compatrioţi trebuie să rămână legaţi de naţiunea română. Votul prin corespondenţă este un drept pe care nimeni nu are de ce să li-l refuze. Eu voi continua să militez pentru adoptarea acestei legi în forma pe care amredactat-o la Ministerul Afacerilor Externe.

Luca Niculescu: Vă mulţumesc foarte mult.

Teodor Baconschi: Vă mulţumesc şi eu.

sursa: http://baconschi.ro/interviu-la-emisiunea-%E2%80%9Efara-frontiere%E2%80%9D/