Editată de un grup de absolvenți ai unei instituții prestigioase, Școala Normală Superioară, publicația abordează actualitatea europeană și internațională prin articole de fond, dezbateri de idei, interviuri. Revista «a dat lovitura» în noiembrie anul trecut când trei tineri jurnaliști de la LGC i-au luat un interviu președintelui francez, în care exprima pe larg doctrina în materie de relații internaționale. Cei trei intervievatori (unul dintre ei fiind românca Ramona Bloj) au discutat timp de o oră și jumate cu Emmanuel Macron. Dialogul, tradus în numeroase limbi, a avut milioane de cititori si a fost comentat in presa din intreaga lume. O lună mai tărziu, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, alegea aceeași publicație pentru a evoca, într-un text lung, politica externă europeană în timp de pandemie. În doar câteva luni, Le Grand Continent a căpătat o vizibilitate buna și site-ul are milioane de vizitatori. Printre ei mă număr și eu, care am fost plăcut suprins să descopăr că, în afară de texte mari, doctrinare, articole de substanță despre starea Europei și a lumii, revista mai oferă ceva : o rubrică importantă dedicata cărților. Astfel, în fiecare lună, găsești propuneri de lectură din scriitori europeni. Și e un univers întreg – de la literatura portugheză până la scriitori din Estonia, de la eseiști cehi până la o carte de dialoguri între Claudio Magris și Mario Vargas Llosa etc etc. Nu mai puțin de 15 – 20 de recomandări lunar, mici recenzii ca să iți deschidă gustul și apoi linkuri din care poți afla mai multe. Sunt și scriitori români. Grație selecției făcute de Andreea Apostu, cititorii Le Grand Continent au putut afla despre «Sint altfel» de Svetlana Cârstean, despre «Cronovizorul » lui Stefan Manasia, despre « Prevestirea », scrisă de Ioana Pârvulescu sau despre poeziile din « Alwarda », de Ruxandra Novac. O selecție eclectică, o ocazie de a descoperi literatura română contemporană în context european și, în general, o revistă de urmărit.