de Lucian Isar

Condițiile financiare influențează comportamentul economic. Politica monetară și de credit influențează economia unei țări prin alterarea condițiilor financiare. O politică monetară și de credit aerisită relaxează condițiile financiare în criză, susținând economia reală. O politică monetară și de credit îmbâcsită întărește condițiile financiare în criză, sufocând economia reală. Condițiile financiare se pot împărți în neoclasice și non-neoclasice.

În prima categorie intră canalele de transmisie ale politicii monetare, tradiționale investiții, consum, comerț. Mai mult despre mecanismele de transmisie in Frederic S Mishkin, “The Channels of Monetary Transmission: Lessons for Monetary Policy”, NBER Working Paper No. 5464 (Also Reprint No. r2054). Link aici http://www.nber.org/papers/w5464

Exact același conținut, în română, poate fi parcurs și în unul din primele Caiete de Studii BNR, desigur, sub semnătura unui membru în Consiliul de Administrație al BNR de la acea dată.

A doua categorie de mecanisme de transmisie, non-neoclasică, cuprinde restul spațiului. Mai multe detalii aici: Jan Hatzius Peter Hooper Frederic S. Mishkin Kermit L. Schoenholtz Mark W. Watson, “NBER WORKING PAPER SERIES FINANCIAL CONDITIONS INDEXES: A FRESH LOOK AFTER THE FINANCIAL CRISIS”, Working Paper 16150. Link aici http://www.nber.org/papers/w16150

Un rol proeminent în această a doua categorie îl au imperfecțiunile pe piața creditului, de la politica de provizionare, la calitatea și evaluarea colateralului, la lichiditate, la imperfecțiunile de la nivelul intermediarilor de credit.

Există o literatură vastă referitoare la încercarile de a cuprinde Condițiile Financiare într-un indice. Acestea încep în anii ’90, cu Indicele Condițiilor Monetare. Acest indice este o combinație liniară a cursului de schimb și a dobânzii, reflectare a manierei clasice de a privi mecanismul de transmisie a politicii monetare asupra cererii agregate.

Conform acestui indicator, Banca Națională a României a întărit condițiile financiare (monetare, în această formă redusă) exact cu două luni înainte de declanșarea crizei economice în România și respectiv cu două luni înaintea începerii scăderii rapide a Produsului Intern Brut. Mai scurt, Indicele Condițiilor Monetare, în acest caz, a fost un bun predictor pentru contracția economică ce a urmat.

România este condusă prin crize pentru a se putea justifica anumite decizii stranii din perspectiva interesului societal. Mai multe aici http://lucianisar.com/uncategorized/romania-este-condusa-prin-inducerea-periodica-de-crize/

BNR, înaintea crizei, a facilitat încălzirea economiei prin modificarea Condițiilor Financiare. Câteva exemple de asemenea modificări: ridicarea nivelului permis de îndatorare pentru populație, întărirea monedei naționale la un nivel nesustenabil ce a permis atât iluzia de îmbogățire precum și supra-îndatorarea în valută.

Ulterior, BNR prin alterarea Condițiilor Financiare în România a declanșat criza financiară, a amplificat căderea și a prelungit perioada de revenire economică.

BNR nu a afectat doar condițiile monetare, ci și zona mai puțin transparentă pentru decidenții guvernamentali, politici sau populație și anume porțiunea ne-tradițională a condițiilor financiare.

BNR, începând cu noiembrie 2008:

• a introdus un regulament abraziv de provizionare și de restructurare a creditelor: multe din creditele care nu au putut fi restructurate în perioada 2009-2010, declanșând insolvențe în lanț, au fost datorate acestei frânări pe canalul creditului, frână impusă de BNR chiar la începutul crizei economice
• a afectat canalul de lichiditate prin blocarea administrativă a dobânzilor în afara pieței (altfel spus, pentru poza era bine în piata lipsa de lichiditate contribuia la insolventa companiilor si in oglinda la bonusul de performanță a BNR)
• nu a introdus elemente de drenare a lichidității decât către băncile prietene, făcând licitații „deschise”, dar  dedicate doar anumitor bănci
• a ajutat în afara cadrului legal de atunci o bancă, ceea ce a creat probleme de hazard și de limitare a limitelor de expunere pe bănci

Condițiile financiare din România, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în celelalte țări europene, au fost înăsprite dramatic, cu câteva luni înaintea declanșării crizei din România.

Pe lângă zona de dobânzi menținută ridicată care a fost percepută de toată lumea prin comparația cu Polonia, Cehia, Uniunea Monetara Europeană, celelate zone de frânare brutală au fost realizate sub radar.

Ultima criza din România a fost declanșată, amplificată și prelungită prin alterarea condițiilor financiare de către Banca Națională a României.