OraNoua.ro
Publicat în 25 mai 2016, 15:19 / 275 elite & idei

Lucian Isar – Justificarea economica a unui credit de 3 milioane de euro, nerambursabil: taxa de intermediere

Lucian Isar – Justificarea economica a unui credit de 3 milioane de euro, nerambursabil: taxa de intermediere
de Lucian Isar
Multa lume se intreaba cum se poate ca o banca sa dea un credit de 3 milioane de euro pe 3 ani, cu perioada de gratie tot de 3 ani, catre o persoana expusa politic (PEP- persoanele expuse politic au un tratament bancar mai putin prietenos). Altfel spus, o mica atentie de 3 milioane de euro.
Creditul nu a fost rambursat, asa cum era de asteptat.
Banca a acceptat preluarea expunerii de catre o persoana fara venituri, cu o perioada de gratie de 6 luni. Dupa cele 6 luni creditul a devenit delincvent. Persoana care a preluat creditul are rolul bietilor cetateni sarbi din schemele de evaziune. Banca a incercat sa stearga urma creditului initial.
Justificarea economica e simpla.
In momentul in care a fost dat, creditul a avut nevoie de toate aprobarile “de business” posibile deoarece este un studiu de caz in cum poti aplica exceptii la exceptii.
Rambursarea nu putea fi evident facuta din venituri curente, de aici si perioada de gratie pe intreaga durata a creditului.
Rambursarea nu putea veni nici din valoarea colateralului, fiind evidenta supraevaluarea acestuia. Mai mult creditul nu era dat ca si finantare pura contra valoarea activului (pure asset backed financing) ci ca finantare cu colateral a persoanei respective. In cazul fericit al unei serii de “tranzactii anterioare” ce puteau justifica rambursarea creditului, cu atat mai bine deoarece ar fi operat concomitent si spalarea banilor.
Rambursarea “creditului” venea din business-ul pe care il putea genera pentru banca respectiva persoana expusa politic.
Creditul cu pricina nu este un credit per se ci un referral/introduction fee, o taxa de intermediere a unor tranzactii/ oportunitati de afaceri pentru banca respectiva. Acesta este motivul pentru care a avut nevoie de aprobare din afara tarii. Unii mai smecheri au dat creditul direct afara e.g. Austria.
Aceasta diferenta de incadrare si de servicii prestate explica de ce creditul nu poate fi justificat printr-o aprobare de credit ci printr-o aprobare de business. Este mirabila lipsa de reactie a supravegherii BNR pe acest tip de spete.
Creditul ce nu se dorea rambursat nu este altceva decat plata pentru serviciile de a genera afaceri pentru banca.
Cateva exemple pentru a vedea cat de usor se puteau genera venituri pentru banca, venituri care sa acopere intregul credit de 3 milioane chiar si cu un write-off total.
O provizionare totala a creditului era acoperita (set-off) usor de veniturile suplimentare.
Un credit de 100 de milioane de euro  catre o companie de stat, care accepta in plus un comision initial de 1%, genereaza din prima 1 milion de euro extra. Daca mai accepta si o dobanda mai mare cu doar 1%, atunci inseamna inca 1 milion de euro in fiecare an pe parcursul finantarii. Nu mai vorbim de restul veniturilor ce au ca si ancora creditul: plati, schimburi valutare, alte servicii bancare pentru companie, pentru clientii captivi ai acesteia si pentru angajati.
O conventie salariala cu toti angajatii unui minister si a entitatilor din subordine genereaza profit suplimentar unei banci, ce poate varia in functie de dimensiune si de conditiile impuse de la sute de mii de euro la milioane de euro pe an.
Un depozit de la o companie de stat de 100 de milioane de euro, care accepta o dobanda mai mica cu 1%, inseamna un milion de euro extra venituri.
Un exemplu elocvent al manierei in care un decident poate sa piarda pe fata in favoarea unei banci este cazul recent al lui Oprescu si emisiunea pentru Primaria Capitalei. De banii pierduti poti usor primi un credit nerambursabil pentru o clinica in Viena, pentru tine or pentru o ruda.
Mai multe detalii in opinia “Primaria Bucuresti: cum fura obligatiunile?” Link aici
http://lucianisar.com/general/primaria-bucuresti-cum-fura-obligatiunile/
Un credit nerambursabil catre o persoana expusa politic nu poate fi justificat economic prin analiza de credit ci trebuie incadrat corecta si analizat economic ca si decizie de business.
Creditul respectiv a fost replatit inzecit. Daca nu se bagau procurorii nici nu se auzea de neplata unui mizilic. Era ca un extra bonus pentru angajati performanti ce reuseau tranzactii cu sectorul public.
“Nu pare nimic in neregula” este reactia supraveghetorului. Nu e plauzibila nici in acest caz dupa cum inclina si procurorii DIICOT.

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

PoliticNicuşor Dan: Nu se pune problema ca stimulentele pentru nou-născuţi sau voucherele materna să nu mai fie plătite

EconomieCosmin Ghita: Societatea Nationala Nuclearelectrica launches the 2021-2023 Scolarship program “The Young Nuclearist”

ExternManuela Catrina: Despre #suveranitate tehnologica si #semiconductori. Cum poate #Romania contribui la acest efort european

SocialMarian Staș: Reportaj la singura școală rurală care va funcționa după programul lui Iohannis „România Educată”

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaDoina Banciu: Tradiție și continuitate în valorificarea patrimoniului imaterial, ediția I

EditorialAlina Bârgăoanu: 11 septembrie și noul Internet



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe