de Lucian Isar

Marea majoritate a băncilor centrale din ţările cu economii mature ţintesc inflaţia în jurul valorii de 2%. O parte din economiile emergente au ţinte ceva mai mari.

O opinie recenta in favoarea introducerii tintirii inflatiei in jurul valorii de 4% inclusiv in economiile mature (sa nu mai discutam de cele emergente) a fost publicat in iunie 2014 de FMI, „The Case for a Long-Run Inflation Target of Four Percent”. Opinia apartine economistului Laurence Ball. Opinia poate fi consultată aici.

O alta opinie care sustine aceasta idee este „Rethinking Macroeconomic Policy,” de Olivier Blanchard et all., link-ul aici.

Dat fiind ca este complicat de ruminat pe tema implicatiilor anumitor nivele de tintire a inflatiei, Romania a abordat aspiratiile economiilor mature ca o tinta optima pentru economia Romaniei in aceasta perioada.

Pe tema utilizarii Regulei ’44 in Romania pentru a avea o convergenta reala, am scris extensiv ca de exemplu in Revizuirea tintei de inflatie, un imperativ pentru economie si in Crestere sustenabila de 4% in Romania? Doar cu Regula lui ‘44.

Pe scurt, argumentele lui Laurence Ball pentru o tintire a inflatiei in jurul valorii de 4% sunt nemarginite la cresterea tintei de inflatie de la 2% la 4% ar diminua constringerile asupra politicii monetare care va face ca scaderile economice sa fie mai putin abrupte ( vezi Romania in 2009 si 2010), iar beneficiile rezultate din aceasta repozitionare de tinta sunt superioare costurilor societale.