Premierul Ludovic Orban a criticat Ungaria și Polonia pentru blocarea bugetului multianual al Uniunii Europene și planului de redresare ca urmare a condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

În cadrul unui interviu acordat publicației franceze Le Monde, Ludovic Orban, care deține și funcția de președinte al Partidului Național Liberal (PNL), membru al aceleiași familii politice europene PPE, din care face parte și formațiunea Fidesz, s-a distanțat de practicile omologului său de la Budapesta, Viktor Orban.

”Este vital ca Europa să adopte și să pună în aplicare cât mai curând posibil bugetul multianual și planul de redresare. Guvernele de la Budapesta și Varșovia trebuie să țină cont de interesele cetățenilor lor care sunt identice cu cele ale tuturor cetățenilor europeni și să renunțe la veto-ul asupra acestor decizii importante. Ungaria și Polonia nu pot vorbi în numele tuturor țărilor din Europa Centrală și de Est. Toate țările europene trebuie să respecte statul de drept. Independența justiției, lupta împotriva corupției sunt lucruri normale în Europa”, a menționat Ludovic Orban. 

De altfel, necesitatea obținerii unui acord asupra pachetului financiar de peste 1,8 trilioane de euro a fost una dintre chestiunile importante discutate săptămâna trecută de șeful Executivului de la București cu cancelarul german, Angela Merkel, aflată la cârma Consiliului Uniunii Europene. 

Amintim că reacția prim-ministrului Ludovic Orban în presa internațională cu privire la opoziția exercitată de cele două state mai sus menționate ”certate” cu valorile europene nu este un singulară. La mijlocul lunii noiembrie, premierul României trăgea un semnal de alarmă într-un interviu acordat AFP, precizând că blocajul ungar și polonez cu privire la bugetul multianual al UE și fondului de redresare economică ”afectează negativ întreaga Uniune Europeană”.

Premierii Ungariei și Poloniei, Viktor Orban și Mateusz Morawiecki și-au reconfirmat în ultimele zile, în urma unor întrevederi ce au avut loc la Budapesta și Varșovia, voința de a bloca în continuare bugetul multianual al Uniunii Europene în cazul în care mecanismul privind condiționarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept este menținut și au opinat că introducerea unei astfel de condiționalități se poate face doar prin modificarea tratatelor UE în urma unei conferințe interguvernamentale.

Mecanismul prin care accesul la fondurile europene este condiționat de respectarea statului de drept are implicații directe asupra Varșoviei și Budapestei, capitalele singurelor state împotriva cărora a fost activa Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

Opoziția din Ungaria s-a distanțat de politicile promovate de Guvernul Orban. Printr-o scrisoare înaintată preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii, ”opoziţia democrată din Ungaria, având în vedere situaţia gravă creată de practicile distructive ale guvernului ungar” a simțit nevoia ”să declare în faţa tuturor statelor membre şi cetăţenilor UE, precum şi a conducerii acesteia, că (premierul) Viktor Orban şi guvernul său nu sunt sinonime cu Ungaria”.

”Finanţarea ar trebui să ajungă la poporul ungar în loc de guvernul Orban, care şi-a pus propriile interese de putere înaintea intereselor economice ale ţării. Facem apel la instituţiile şi guvernele naţionale din UE să împiedice guvernul Orban să mai blocheze demersurile europene şi ungare de gestionare a crizei şi să-i ajute pe cetăţenii ungari să obţină acces la finanţare din partea Uniunii cât mai curând posibil”, conchid semnatarii scrisorii.

O reacție a venit și din partea primarilor Budapestei și Varșoviei, Rafał Trzaskowski, respectiv Gergely Karácsony, ca formă de manifestare a revoltei la adresa celor două guverne.

De altfel, cei doi primari, alături de omologii lor din Praga și Bratislava, au încheiat la 17 decembrie 2019 un ”pact al orașelor libere” pentru a face față populiștilor aflați la conducere în statele respective și pentru a relansa legăturile cu Uniunea Europeană, facilitând astfel accesul comunităților pe care le conduc la fondurile europene.

Această criză a avut ecouri și în interiorul Partidului Popular European, formațiune politică europeană din care face parte partidul lui Viktor Orban, Fidesz, a cărui calitate de membru a fost suspendată, cu largă majoritate, la 20 martie 2019. 

Președintele Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și premier liberal al Poloniei, a solicitat excluderea din acest partid a formațiunii Fidesz conduse de premierul ungar Viktor Orban.

”Oricine este împotriva principiului statului de drept este împotriva Europei. Mă aştept din partea tuturor partidelor din PPE la o poziţie clară pe acest subiect. Adversarii valorilor noastre fundamentale nu trebuie să mai fie protejaţi de nimeni”, declara Tusk la 16 noiembrie. 

Amintim că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord provizoriu cu privire la noul regim general de condiționare a fondurilor europene de respectarea valorilor europene fundamentale, precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului și a celor ale minorităților.

Acest regim de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.

Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.

www.caleaeuropeana.ro