Reducerea inflației pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor, recalibrarea financiară a unor sisteme publice vitale precum Educația și Sănătatea, creșterea investițiilor publice și private folosind masiv fondurile europene sunt cele trei obiective majore care stau la baza programului de guvernare al noului Executiv PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu, potrivit documentului prezentat ieri de liderul social-democrat.

Citiți și Nicolae Ciucă a anunțat lista miniștrilor propuși de PNL: E imperativ să continuăm să atragem bani europeni. Ne-am asigurat că noul program de guvernare va avea o amprentă liberală solidă

Totodată, programul de guvernare al Cabinetului Ciolacu se bazează pe 10 valori și principii, în care se promite relansarea economică a României, reindustrializarea țării, adoptarea salariului minim european, locuri de muncă mai multe și salarii mai mari, precum și stoparea prețurilor. „Luptăm ca românii să nu mai fie „sclavii moderni” ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE”, este unul dintre principii.

Valorile și principiile guvernării:

1. Un program pentru români: sprijin pentru oameni, sprijin pentru crearea de locuri de muncă în economie.
2. Stopăm creșterea prețurilor,stopăm guvernarea pe datorie.
3. Productivism – dezvoltăm producția, investiții și locuri de muncă aici, în România.
4. Reechilibrăm balanța comercială a țării: exporturi cât mai mari, importuri cât mai mici.
5. Asigurăm echilibrul între stimularea economiei şi justiţia socială prin Solidaritate (consolidarea clasei de mijloc) și Echitate (Nu lăsăm pe nimeni în urmă).
6. Reindustrializăm România prin scheme de ajutor de stat pentru toate companiile ce produc aici, indiferent de acționariat.
7. Luptăm ca românii să nu mai fie „sclavii moderni” ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE.
8. Refacem plasa de siguranţă socială, grav afectată în pandemie, pentru ca povara crizei să nu mai fie lăsată pe umerii celor nevoiași.
9. Vrem să adoptăm salariul minim european, astfel încât să minimizăm riscul de sărăcie în cazul lucrătorilor români.
10. Investim masiv în energie verde pentru facturi ZERO la utilități pentru spitale, școli și grădinițe, ferme agricole, IMM-uri.

Reducerea inflației la 8%, una dintre principalele ținte economice asumate

Potrivit premierului Ciolacu, „inflația galopantă a fost cea mai grea provocare cu care ne-am confruntat” și de aceea, reducerea inflației este „primul și cel mai important factor care trebuie rezolvat”. Ținta sa ca șef al Guvernului este ca „românii să simtă o reducere concretă a presiunii pe care inflația a exercitat-o asupra bugetului familiei”, referindu-se, în primul rând, la scăderea prețurilor la alimente, care determină în mod decisiv nivelul de trai al populației și puterea de cumpărare a românilor.

„Aceasta va fi miza mea majoră, inclusiv prin alocarea de fonduri pentru stimularea prelucrării și procesării în industria alimentară românească și pentru energie verde în fermele locale. Va fi o guvernare a eforturilor susținute pentru a proteja coșul zilnic al populației”, promite Marcel Ciolacu.

În acest sens, șeful noului Executiv își asumă prin programul de guvernare reducerea inflației la 8% până la finele lui 2023. 

Guvernul Ciolacu își propune un PIB de 1.603 miliarde de lei în 2023 și de 1.779 miliarde în 2024. PIB-ul României în 2022 este de 1.410 miliarde, conform datelor publicate în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu. De asemenea, noul Executiv urmărește scăderea deficitului bugetar la 2,7% din PIB în 2024, comparativ cu 5,7% din PIB cât este în prezent.

A doua necesitate, a evidențiat Ciolacu, derivă chiar din semnalul public extrem de puternic tras, în special, de sindicatele din Educație, dar și de cele din Sănătate și alte sectoare sociale. Premierul consideră că actuala guvernare este obligată să regândească întreg cadrul de bugetare al politicilor sociale, prioritizând Învățământul ca ancoră de dezvoltare a României. 

A treia prioritate sunt investițiile, iar sprijinul va fi oferit cu precădere pentru orice proiect privat în domenii strategice precum agricultură, energie și transporturi. Totodată, Marcel Ciolacu se angajează să accelereze ritmul marilor proiecte publice, cu finanțare națională, dar mai ales europeană. „Trebuie replicat efortul Ministerului Transporturilor, cu un record absolut al sumelor cheltuite în acest an: acesta este modelul de urmat în Educație, Sănătate și în toate celelalte zone publice cu impact major asupra vieții publice”, afirmă noul premier.

„Aceste trei obiective prioritare ne vor ajuta să creștem veniturile românilor în mod organic, pe baza rezultatelor unei economii solidare și echitabile, capabilă să producă locuri de muncă mai multe și mai bine plătite”, mai spune Marcel Ciolacu. „Luptăm ca românii să nu mai fie «sclavii moderni» ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE”, se arată în programul de guvernare.

Ținte economice și sociale asumate până în decembrie 2024:

• Ducem inflația la 8% în primele 6 luni de guvernare.
• Stimuli pentru populație și economie de 10% din PIB, de 5 ori mai mult decât au întors în economie guvernările din 2020 și noiembrie 2021.
• Sprijinim peste 100.000 de companii care produc în România, din care 99% IMM (63.000 doar prin programele derulate de MFP și din FE perioadele 2014-2020 și 2021-2027 și PNRR).
• Dublăm investițiile publice în economie – la 126 miliarde lei în 2024, față de 59 miliarde lei în anul 2021 la preluarea guvernării.
• Ajungem la 82% din media UE la PIB pe locuitor raportat la puterea de cumpărare-standard (în 2022 indicatorul este 77%, conform Eurostat).
• La sfârșitul lui 2024 ne propunem un PIB de 360 miliarde euro, cu 120 miliarde euro (50% în plus) mai mult decât cel din 2021, la preluarea guvernării.
• Stopăm guvernarea pe datorie. Ducem datoria în PIB la 46% în 2024 de la 49% la preluarea guvernării în anul 2021.
• La 1 ianuarie 2025, niciun salariat cu normă întreagă și cu un copil în întreținere nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar.
• La 1 ianuarie 2025, niciun tânăr cu vârsta < 26 de ani, angajat cu normă întreagă în România, nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar.
• La 1 ianuarie 2025, peste 1,5 milioane de contracte individuale de muncă vor fi remunerate cu peste 1.000 euro net.
• La 1 ianuarie 2025, câștigul salarial mediu net în România va depăși 1.000 euro net.
• Reducerea decalajelor regionale cu 15% până la sfârșitul anului 2024.
• Peste 1,2 milioane de români scoși din starea de deprivare materială și socială severă.

Aderarea la zona euro, obiectiv economic major fără un calendar clar

Acest obiectiv este prevăzut în programul de guvernare, chiar dacă nu este prezentat un calendar precis. Printre obiectivele vizate se numără:

• adoptarea monedei euro prin actualizarea documentelor strategice fundamentate și agreate în anul 2019 de toate instituțiile implicate — Planul național de adoptare a monedei euro și Raportul de fundamentare a acestui plan — conform unei noi Foi de parcurs adecvate realităților economice și sociale post pandemice
• creșterea convergenței reale cu economiile europene prin atingerea unui PIB pe locuitor la paritatea de cumpărare standard de minimum 80% din media UE 27, la orizontul anului 2024”.

Cum vor fi finanțate măsurile propuse (buget, fonduri europene, PNRR și fondurile de pensii private)

Banii pentru toate măsurile ar veni, potrivit programului de Guvernare din:

• Bugetul de stat – investiții publice de 239 miliarde lei în anii 2023 și 2024 (investiții finanțate din fonduri naționale și din fonduri europene și PNRR).
• Accelerarea colectării arieratelor recuperabile (11,5 miliarde lei, adică 33% din valoarea arieratelor rămase de recuperat la 30 septembrie 2022) și reducerea evaziunii fiscale cu 7 miliarde lei.
• Fonduri europene în valoare de 10 miliarde lei din sumele deja alocate prin Fondul de Modernizare.
• Parteneriate public-privat pentru minimum 5 obiective de investiții majore. Trei miliarde euro (15 miliarde lei) pot fi accesate doar de la fondurile de pensii private din România, pe proiecte PPP fezabile.
• Finanțare de la Băncile de Dezvoltare.
• Intrări din ISD de 24 miliarde euro (120 miliarde lei) în 2023 și 2024.

www.caleaeuropeana.ro