8️⃣ lucruri care nu apar prin presa românească:
📰 Visual Capitalist împreună cu platforma HowMuch.net au realizat o hartă interactivă cu exporturile de top din fiecare țară de pe mapamond, plus o împărțire pe regiuni. Dacă în SUA și Canada, petrolul depășește toate celelalte exporturi, reprezentând 35% din totalul exporturilor de petrol de pe glob, în Africa principalele exporturi se bazează tot pe resurse, dar pe lângă petrol se mai află pe listă și aurul, diamantele, gazele naturale și cărbunele. Totodată, Africa exportă și produse mai rafinate și comestibile. Etiopia este unul dintre principalii exportatori de cafea, având în vedere că numai în 2018 a exportat cafea în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari, iar Madagascar este cel mai mare producător de vanilie din lume.
În Asia, deși petrolul reprezintă și aici un bun de export consistent, focusul e concentrat pe tehnologie, iar la acest capitol, Coreea de Sud conduce detașat cu Samsung, care furnizează circuite electrice în special pentru Apple. În UE, industria auto se remarcă drept principalul motor al exporturilor, 14 state membre având ca bunuri cele mai exportate autovehiculele. Numai anul trecut, Uniunea Europeană a exportat 5,6 milioane de autovehicule, 28% dintre aestea către SUA și 16,5% către China. Dacă mașinile reprezintă bunul cel mai exportat de către Germania, avioanele reprezintă bunul cel mai exportat de către Franța, cealaltă jumătate a motorului economic european. În plus, Danemarca și Italia sunt lideri în materi de exporturi de medicamente, italienii fiind și cei mai mari producători de produse farmaceutice din Europa. La nivel global, exporturile lor de medicamente reprezintă 2,8% din vânzările de produse farmaceutice.
Tot în granițele vizuale ale continentului se află și Islanda, care a reușit, datorită prețurilor sale ieftine la electricitate, să aducă pe insula vulcanică companii occidentale de top care sunt specializate în producția de aluminiu. În caz că nu știați, barajele Islandei, care generează energie electrică din apa glaciară, produc o energie electrică cu până la 30% mai ieftină decât în SUA. Pentru pasionații, Bahamas exportă cele mai multe navele de croazieră, în timp ce Insulele Cayman au exportat cele mai multe yahturi în ultimii ani. Cu toate acestea, din cauza pandemiei de COVID-19, multe dintre aceste economii insulare urmează să se contracte cu peste 10% până la sfârșitul acestui an.Pandemia și șocurile economice ce i-au urmat, războiul comercial dintre SUA și China, intensificat de administrația Trump, noua politică de sustenabilitate privind emisiile de CO2 în atmosferă și reconfigurarea standardelor de muncă la nivel global va schimba (dacă nu a făcut-o deja) multe din modurile în care se întreprindeau tranzacții comerciale (https://bit.ly/2IPTxrP).
În același registru, The Economist estima luna trecută că în următorii cinci ani, între 16-26% din producția de bunuri exportate și-ar putea schimba locația (https://econ.st/35DUvQH).
📰Departamentul de Stat al SUA urmează să lanseze un plan pentru răspunsul Americii cu privire la dezvoltarea superputerii autoritare a Chinei. Documentul, care are peste 70 de pagini, examinează comportamentul dăunător al Partidului Comunist Chinez și referințele sale ideologice, vulnerabilitățile cu care se confruntă China și modul în care SUA și aliații săi ar trebui să răspundă la orice posibil impact negativ venit din spre Beijing. Planul se inspiră dintr-un articol publicat în 1947 de fondatorul echipei de planificare politică a Departamentului de Stat al SUA, diplomatul american George Kennan, în care s-a conturat ideea de izolare a inamicului ca strategie pentru a face față Uniunii Sovietice. Pe fond, americanii vor să coopereze cu China atunci când este posibil, dar să constrângă Beijingul atunci când este cazul. În plus, oficialii americani vor ca în mandatul lui Biden, cât mai mulți americani să fie educați despre provocările pe care le reprezintă China. Jurnaliștii de la Axios scriu că documentul nu prezintă unilateralismul care a caracterizat unele elemente ale politicii externe a președintelui Trump, dar păstrează totuși niște nuanțe conservatoare, inclusiv un accent pe libertatea economică și ideea unei armate puternice (https://bit.ly/3nGejct).
📰 A apărut raportul Climate Transparency pe 2020. Acesta analizează acțiunile de climă și răspunsurile G20 la criza internațională declanșată de pandemia de COVID-19. Dintre principalele idei se remarcă faptul că pandemia a dus la o scădere globală a emisiilor. Aici e important de reținut că pentru țările din G20 emisiile de CO2 sunt prognozate să scadă cu 7,5% în acest an. În plus, raportul indică că proporția energiilor regenerabile a crescut în 2019 în 19 din cele 20 de țări membre G20, înregistrând 27% din totalul energiei generate în statele din G20. Faptul care ar trebui să ne bucure, deși se putea și mai mult, e determinat de tendința din 2020, care este similară cu cea din 2019 și puțin peste, fiind așteptată o creștere la 28%. Totodată, raportul mai indică și că consumul de cărbune s-a redus cu 2%. Doar că aici trebuie precizat că doar 5 membri din cei 20 au targeturi ce țin de eliminarea treptată a cărbunelui. Totuși, țineți-vă tare că perspectiva negativă abia acum vine. În vederea redresării economiilor G20 post-pandemie, majoritatea politicilor implementate nu țin cont de oportunitățile de decarbonizare prezentate de criză, continuându-se investițiile în sectoarele poluante. În aceste condiții, 10 membri G20 oferă suport financiar pentru sectorul de cărbune, 10 state oferă suport sectorului de gaze naturale, 9 state susțin sectorul petrolier, 14 dintre acestea au implementat deja un plan de salvare pentru companiile aeriene naționale fără să pună vreo condiționare verde a finanțării, iar 7 state din G20 oferă suport financiar industriei auto fără condiții suplimentare legate de sustenabilitate. Totuși, aici trebui precizat că Franța și Germania oferă finanțare cu condiționări de mediu (https://bit.ly/2ILAKhq)
📰 Dacă vă pasionează politica americană și ce se întâmplă prin tehnologie, în Vox găsiți un material despre cine dintre actorii Big Tech va avea un loc la masa discuțiilor cu administrația Biden-Harris. Competiția este foarte importantă, mai ales că Silicon Valley, la fel ca toată lumea, trece printr-o perioadă de ambiguitate generată de tranziția prezidențială. Ochii sunt ațintiți la cine va ocupa posturi în viitoarea administrație de la Casa Albă, căci aceste decizii de personal vor oferi unele dintre primele dezvăluiri cu privire la modul în care Joe Biden va reglementa industria tehnologică și titanii acesteia (https://bit.ly/2IJaT9w)
📰 Panasonic intenționează să înființeze prima sa fabrică de baterii pentru mașini electrice pe continentul european. Țara aleasă este Norvegia, iar grupul japonez are în plan ca în maxim 6 luni să finalizeze studiul de fezabilitate pentru noua fabrică. Panasonic, în ciuda faptului că lucrează cu Tesla în SUA, vrea să se extindă mai mult și în Europa pentru a colabora cu producătorii de mașini electrice de aici. Și are de unde să aleagă. În aceste condiții, cererea de baterii pentru mașinile electrice va crește rapid, având în vedere că cota de piață a vânzării de mașini electrice urmează să crească la 15% în 2021 (https://on.ft.com/3kB6Fhu)
📰Unilever anunță un nou obiectiv anual global de vânzări pentru următorii cinci ani, în valoare de 1 miliard de euro, pentru produsele pe bază de plante, alternative pentru carne și lactate. De asemenea, compania se angajează să reducă la jumătate risipa de alimente și să ridice standardele nutriționale ale produselor alimentare ale companiei. Obiectivele anunțate fac parte din noua inițiativă globală „Future Foods”, menită să sprijine un sistem alimentar global mai sănătos și durabil. Noul obiectiv depășește cu mult vânzările de 200 de milioane de euro pe care grupul de bunuri de consum le așteaptă de la produsele vegetale în acest an. Unilever se va concentra în special pe produse precum înghețata și maioneză fără lapte, precum și înlocuitori ai cărnii pe bază de soia și alge (https://on.ft.com/38QE1qo)
📰 Jurnalistul britanic Tom Standage a scris despre zece tendințe de urmărit în 2021. Standage scrie că lumea va intra într-un an înconjurat de o incertitudine neobișnuită, dar care oferă totuși șansa de a controla pandemia de coronavirus. Cu toate acestea, există riscuri ca lumea să se confunte cu alte crize legate de sănătate, vitalitate economică și stabilitate socială. Altfel spus, lupta pentru vaccinul împotriva COVID-19 va fi unul din marile trenduri de urmărit în 2021, având în vedere că pe măsură ce primele vaccinuri vor deveni disponibile, accentul va trece de la efortul eroic al dezvoltării lor la sarcina la fel de grea de a le distribui. De asemenea, o altă tendință va fi redresarea economică mixtă, care va însemna că economiile își vor reveni, dar recuperarea va fi neuniformă. Totodată, e intersant de urmărit cât de mult va putea Joe Biden să rezolve o ordine internațională bazată pe reguli prăbușite, dar și competiția între giganții Tech. Tursimul, munca de acasă și oportunitățile privind schimbările climatice sunt alte trenduri de urmărit în 2021 (https://econ.st/3fbLiSI)
📰Portretul lui Jill Biden realizat de The Guardian din declarații ale foștilor studenți și ale colegilor de catedră de la Northern Virginia Community College (https://bit.ly/3fmBKVj).
😁Bonus: Eli Stokols de la Los Angeles Times a făcut cea mai clară cronică a cărții lui Barack Obama (https://lat.ms/2HdjssT).