Matei Bogdan

Publicat în 1 iunie 2022, 14:12 / 36 elite & idei

+ Extern • + Observator • marco badea

98 de zile de când a început războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina. De atunci ținem pe Digi24.ro un LIVE TEXT () în care găsiți info pe larg + foto și video. Mai jos vă relatez [la rece] cele mai importante lucruri care s-au întâmplat peste noapte:

Volodimir Zelenski, în mesajul zilnic către populație, a declarat marți seară că situația în direcția Donbas este foarte grea. Severodonețk, Lîsîceansk, Kurahove sunt acum în epicentrul confruntării. „Având în vedere producția chimică pe scară largă din Severodonețk, loviturile armatei ruse acolo, inclusiv bombardamentele aeriene, sunt o nebunie. Nu mai este surprinzător că pentru militarii ruși, pentru comandanții ruși, pentru soldații ruși, orice nebunie este absolut acceptabilă”, a declarat președintele ucrainean.

Liderul de la Kiev a mai spus că ucrainenii au înregistrat un succes clar în direcția Herson și în regiunea Harkov. „Toată lumea, la toate nivelurile, trebuie să facă acum lobby pentru furnizarea de arme grele moderne și de artilerie modernă statului nostru. Toate aceste sisteme pot accelera victoria Ucrainei”, a mai spus Zelenski.

Într-un articol de opinie publicat marți în cotidianul american New York Times, președintele SUA, Joe Biden, scrie că „Statele Unite „vor furniza ucrainenilor sisteme de rachete şi muniţii mai avansate, care le vor permite să lovească cu mai multă precizie ţinte cheie de pe câmpul de luptă din Ucraina”.

De asemenea, liderul de la Casa Albă a ținut să precizeze că dacă Rusia nu plătește un preț mare pentru acțiunile sale, va trimite un mesaj și altor potențiali agresori că și ei pot ocupa teritorii și pot subjuga alte țări. Vorbind despre Vladimir Putin, Biden a spus că acesta s-a înșelat și nu se aștepta la unitatea sau la puterea răspunsului occidental.

Un înalt oficial de la Casa Albă a clarificat, într-o discuţie cu presa de la Washington, că este vorba despre sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), adică lansatoare de rachete multiple, montate pe blindate uşoare.

Oficialul a indicat că echipamentele trimise armatei ucrainene ar avea o rază de acţiune de aproximativ 80 de kilometri. Aşadar, nu sunt sisteme cu rază foarte lungă de acţiune, de câteva sute de kilometri.

Aceste echipamente fac parte dintr-o componentă nouă, mai mare, a asistenţei militare americane pentru Ucraina, în valoare totală de 700 de milioane de dolari, despre care urmează să fie publicate detalii miercuri, notează CNN.

Afirmând că doreşte ca Ucraina să fie „în cea mai puternică poziţie posibilă” în cazul unor negocieri cu Rusia, preşedintele american a ţinut să precizeze că SUA nu încurajează Ucraina şi nu oferă Ucrainei „mijloacele de a lovi în afara graniţelor sale”.

Preşedintele SUA a mai asigurat, într-un moment în care armata ucraineană se confruntă cu o ofensivă rusă extrem de intensă în estul ţării, că „nu va face presiuni asupra guvernului ucrainean, în privat sau în public, pentru a face concesii teritoriale”.

Președintele Biden a mai spus că „războiul se va încheia definitiv doar pe calea diplomației”, sugerând și că „nu căutăm un război între NATO și Rusia”. „Nu vom încerca să provocăm înlăturarea lui Putin de la putere. Atâta timp cât Statele Unite sau aliații noștri nu sunt atacați, nu vom fi direct implicați în acest conflict, nici prin trimiterea de trupe americane în Ucraina, nici prin atacarea forțelor ruse”, a ținut să precizeze președintele american.

Tot marți seară, preşedintele ucrainean a avut un mesaj de mulţumire pentru UE și pentru al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, dar a cerut ca Bruxellesul să impună Rusiei măsuri şi mai dure din cauza invaziei din Ucraina. „Un al şaptelea pachet ar fi necesar odată ce termenii celui de-al şaselea vor fi implementaţi”, a declarat Zelenski în mesajul său video. „La final, nu ar trebui să existe legături economice semnificative deloc între lumea liberă şi statul terorist”, a subliniat acesta.

„Vom lucra la noi restricţii împotriva Rusiei pentru acest război”, a adăugat Zelenski. Datorită boicotului petrolier planificat de UE, Rusia va pierde „zeci de miliarde de euro” care nu mai pot fi folosiţi pentru a finanţa teroarea, a spus Zelenski. Un embargo complet asupra petrolului rusesc ar ajuta de asemenea ţările UE în tranziţia lor spre energii regenerabile, potrivit lui Zelenski. Rusia, pe de altă parte, din cauza incapacităţii sale de adaptare, ar avea de suferit economic şi va deveni şi mai izolată, a adăugat liderul de la Kiev.

Un consorțiu de avocați ucraineni și internaționali se pregătește să lanseze o acțiune civilă în masă împotriva statului rus, precum și a contractorilor militari privați, dar și împotriva oamenilor de afaceri care susțin efortul de război al Rusiei în Ucraina, în încercarea de a obține despăgubiri financiare pentru milioanele de victime ucrainene cauzate de invazia rusă începută de armata lui Vladimir Putin pe 24 februarie, transmite în exclusivitate The Guardian.

Echipa, formată din sute de avocați și mai multe firme de avocatură importante, intenționează să introducă „acțiuni multiple în diferite jurisdicții împotriva unor ținte diferite”, inclusiv Regatul Unit și SUA, a declarat Jason McCue, un avocat din Londra care coordonează inițiativa, într-un interviu direct de la Kiev.

Planul constă în folosirea hotărârilor judecătorești din Marea Britanie și SUA pentru a sechestra bunurile rusești de pe tot globul.

Țintele ar putea include statul rus și contractori militari privați, cum ar fi Grupul Wagner, despre care se crede că a fost activ în Ucraina. Dar McCue a spus că printre țintele împotriva cărora se vor intenta procese vor include, de asemenea, oameni de afaceri care au legături cu acești mercenari și care susțin efortul de război rusesc. Avocatul britanic crede că se va putea astfel urmări bunurile care au fost deja afectate de sancțiuni, precum și pe cele care încă nu au intrat în aria sancțiunilor occidentale până acum.

Acțiunea colectivă va fi un caz privat, independent de statul ucrainean. Dar, potrivit lui McCue, va fi nevoie de acces la dovezile și informațiile Ucrainei.

Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de externe, spune că își dorește ca Emmanuel Macron să facă o vizită la Kiev înainte de finalul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, în 30 iunie. Președintele francez nu a vizitat Ucraina după invazia rușilor din 24 februarie. „Este binevenit, indiferent când. Ar fi bine ca domnul Macron să vină în timpul preşedinţiei franceze a UE, iar cel mai bine ar fi să vină cu alte livrări de arme pentru Ucraina; iată cel mai valoros ajutor pe care îl putem primi din partea Franţei”, a spus Dmitri Kuleba într-un interviu acordat canalului francez LCI.

Donald Tusk, preşedintele Partidului Popular European (PPE) aflat la final de mandat, a făcut marţi un apel la solidaritate cu Ucraina în faţa agresiunii ruse, subliniind că această ţară apără chiar valorile pe care se bazează civilizaţia occidentală. În acelaşi discurs, Donald Tusk a subliniat că decizia de excludere a partidului ungar Fidesz, al premierului Viktor Orban, din PPE a fost corectă, întrucât iliberalismul promovat de liderul de la Budapesta nu reprezintă altceva decât un pas către autoritarismul absolut.

Rusia anunță că oprește livrările de gaze naturale pentru alte două companii europene – Orsted, care asigură livrări de gaze spre Danemarca și Shell, care furnizează o parte din volumul importat de Germania, relatează Reuters. Gazprom oprește livrările pentru aceste două companii pentru că au refuzat să cedeze la șantajul lui Putin și să plătească în ruble, așa cum dictatorul rus a cerut, încălcând contractele existente. Gazprom urmează să înceteze livrarea către Orsted și Shell Energy începând de miercuri, 1 iunie.

De altfel, cancelarul Olaf Scholz a transmis marți că Germania îşi menţine obiectivul de a deveni independentă de importurile de petrol rusesc până la finalul anului.

Germania va livra Greciei vehicule de luptă pentru infanterie, astfel încât Grecia să poată transfera ucrainei armament din perioada sovietică, a mai anunțat marți cancelarul german. „Vom livra Greciei vehicule germane de luptă pentru infanterie”, a declarat Olaf Scholz, adăugând că a ajuns la un acord cu Atena. Cancelarul german nu a dat detalii despre ce fel de vehicule va da Germania Greciei și nici ce tip de armament va livra Atena Kievului. „Miniștrii apărării pun la punct detaliile și implementarea rapidă a acestei înțelegeri”, a mai spus Scholz.

Potrivit unor surse din domeniul apărării, Berlinul va furniza circa 100 de vehicule mai vechi, de tip Marder, fabricate de Rheinmetall. În schimb, Grecia la livra Ucrainei vehicule sovietice de tip BMP, au mai arătat sursele citate de Reuters. Măsura vine după ce Germania a fost criticată pentru ritmul lent în care ajută militar Ucraina.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat marţi că i-a propus omologului său rus Vladimir Putin să se voteze o rezoluţie în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru ridicarea blocadei ruse asupra portului Odesa, ceea ce ar permite exportarea cerealelor ucrainene care sunt blocate acolo.

„I-am propus preşedintelui Putin, în discuţia pe care am avut-o împreună cu (cancelarul federal german) Olaf Scholz sâmbăta trecută, ca noi să luăm iniţiativa unei rezoluţii la ONU, pentru a conferi un cadru foarte clar acestei operaţiuni”, a declarat Macron la finalul unui summit european la Bruxelles, potrivit AFP.

În condiţiile în care Rusia impune în Marea Neagră o blocadă asupra porturilor ucrainene, în special asupra portului Odesa, Ucraina caută cu disperare să exporte cele circa 20 de milioane de tone de cereale stocate în silozurile ţării, unde viitoarele recolte din vara aceasta vor necesita la rândul lor să fie depozitate.

„Decizia depinde de un acord al Rusiei şi de garanţiile pe care ea le oferă: în faţa deminării (portului Odesa), care este indispensabilă pentru ca navele să poată intra şi să preia aceste cereale, sunt necesare garanţii de securitate oferite ucrainenilor pentru a evita ca ei să fie atacaţi”, a insistat Macron.

Kievul are nevoie de „garanţii legitime de securitate, iar cadrul Naţiunilor Unite ne va permite să facem aceasta”, a adăugat preşedintele francez, subliniind de asemenea „rolul foarte important al Turciei, dată fiind responsabilitatea ei în Marea Neagră” şi recentele sale convorbiri cu Moscova.

„Nu se pune problema ca sub acoperirea unui coridor maritim pentru raţiuni umanitare să existe o fragilizare a situaţiei de securitate a Ucrainei”, a subliniat la rândul său preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Pentru viitorul imediat, Comisia Europeană a propus, de asemenea, să fie stabilite „rute prioritare” pe şosele şi pe calea ferată, mobilizând transportul de marfă al UE, pentru a prelua o parte din stocurile de cereale blocate.

„Lucrăm la această propunere a Comisiei şi noi am discutat în timpul summitului asupra diferitelor posibilităţi pentru a găsi rute alternative, însă este complicat, din motive logistice, şi este mai costisitor”, a subliniat Michel.

Aceste căi alternative cu trenul şi pe şosele vor permite transportarea în cel mai bun caz a unei treimi din stocurile de cereale, a mărturisit pentru AFP un responsabil european.

Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii apropiați ai președintelui Volodimir Zelenski, a calificat afirmațiile Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, că Polonia ocupă chiar acum vestul Ucrainei drept „o halucinație rusească”. „Adevărul este altul: Rusia invadează Ucraina, ucide oameni în masă și distruge infrastructura”, a replicat Podoliak pe Twitter.

Un combinat chimic din Severodonețk a fost bombardat marți seară, au anunțat mai mulți oficiali ucraineni. Potrivit Kyiv Independent, patru persoane și-au pierdut viața în urma atacului aerian. Serhii Haidai, guvernatorul regiunii Lugansk, a afirmat că rușii au lovit „un rezervor cu acid azotic de la un combinat chimic” și le-a cerut locuitorilor din zonă să nu-și părăsească adăposturile până nu se dispersează norul toxic. Anton Gerașcenko, consilier al ministrului de Interne de la Kiev, a postat un mesaj asemănător pe Telegram, alături de o imagine cu un nor mare de fum toxic.

Miliardarul rus Roman Abramovici a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene pentru sancțiunile impuse împotriva sa, în cadrul măsurilor care vizează Rusia și aliații apropiați ai președintelui Vladimir Putin.

O refugiată ucraineancă, aflată acum în Marea Britanie, a spus că și-a recunoscut obiectele din casa ei din Ucraina, într-o poză publicată după ce rușii au făcut noi cuceriri în estul țării, care par să fi fost furate de soldații invadatori și transportate pe un tanc, scrie BBC.

Serviciile secrete ucrainene au interceptat doi înalți ofițeri ai armatei ruse în timp ce îi criticau, într-un dialog plin de înjurături, pe Vladimir Putin și ministrul său al apărării, Serghei Șoigu, dar și strategia lor în Ucraina. Putin este învinuit că nu a atacat parlamentul ucrainean și alte puncte-cheie ale puterii de la Kiev, în timp ce Șoigu este criticat pentru incompetență militară.

Rada Supremă a Ucrainei a votat demiterea însărcinatei cu drepturile omului în Parlamentul ucrainean, Liudmila Denisova, pe motivul că a eşuat să îşi îndeplinească atribuţiile principale, relatează CNN. Parlamentul ucrainean a adoptat cu o majoritate covârşitoare moţiunea de cenzură referitoare la Denisova. Astfel, 234 au votat ”pentru” şi 9 ”împotrivă” şi au fost înregistrate 28 de abţineri. ”Doamna Denisova şi-a exercitat cu greu autoritatea de a organiza coridoare umanitare, de a proteja şi de a face schimb de prizonieri, de a se opune deportării oamenilor şi copiilor din teritoriile ocupate şi altor activităţi legate de drepturile omului”, a declarat Pavlo Frolov, un deputat al Radei Supreme. Frolov a spus și că vicepremierul Irina Vereşciuk ”a fost nevoită să îndeplinească toate aceste sarcini”.

Țițeiul Brent a închis marți la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape trei luni, după ce Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru interzicerea a 90% din importurile de petrol rusesc până la sfârșitul anului, potrivit CNN. Țițeiul Brent, referința mondială, a câștigat 1% pe parcursul zilei, urcând la 122,84 dolari pe baril, reprezentând cea mai mare închidere din 8 martie. La începutul sesiunii, Brent s-a tranzacționat până la 125,28 dolari.

Oficialii ucraineni au informat marţi despre o „întrerupere a tuturor comunicaţiilor” în zonele ocupate de militarii ruşi în regiunea Herson din sudul Ucrainei, transmite Reuters. Într-un comunicat pentru presă, serviciul de stat al Ucrainei pentru protecţia comunicaţiilor şi informaţiilor speciale a spus că a avut loc o intruziune neprecizată „de către regimul de ocupaţie” şi că echipamentele au fost oprite, iar cablurile deconectate. „Locuitorii din regiune au rămas în prezent fără comunicaţii mobile şi acces la internet ucrainene, precum şi fără mijloace de a efectua apeluri telefonice naţionale şi internaţionale folosind dispozitive de telefonie fixă”, a informat marți seară agenţia de stat ucraineană.

După acordul pe embargoul petrolier, toată lumea se gândea la embargoul pe achiziţiile de gaz din Rusia, dar mai mulţi lideri europeni au pledat pentru o „pauză” şi unii au exclus chiar adoptarea unei asemenea măsuri. „Al şaselea pachet de sancţiuni este un mare pas înainte. Şi cred că ar trebui să facem o pauză acum”, a declarat prim-ministrul belgian Alexander de Croo în cadrul summitului de la Bruxelles.

Datoria gospodăriilor din Rusia a atins un nivel record în primul trimestru al acestui an, a anunțat marți banca centrală a Rusiei într-un raport, potrivit AFP. „Chiar înainte de declanșarea crizei, piața creditelor pentru persoane fizice a atins cel mai ridicat nivel de îndatorare a gospodăriilor la nivel macro de la începutul observațiilor, de 10,6% din venitul disponibil al populației, față de 10,2% în aceeași perioadă din 2021”, se arată în raport. Banca centrală de la Moscova mai notează că, în contextul deteriorării situației economice și al creșterii costului creditelor în martie anul trecut, când a majorat brusc dobânda cheie, emiterea de noi credite de consum a scăzut, totuși. În perioada martie-aprilie, emiterea de noi credite de consum a scăzut cu 3,4%. Banca nu observă nicio deteriorare semnificativă a calității creditelor acordate persoanelor fizice.

Canada a anunţat marţi sancţiuni împotriva Alinei Kabaeva, fosta gimnastă olimpică și presupusă iubită a preşedintelui rus Vladimir Putin, precum şi a altor oficiali şi instituţii din Rusia, pe fondul războiului declanşat de Moscova în Ucraina.

Peste 23.000 de ucraineni au fost autorizați să meargă în Statele Unite în cadrul procesului simplificat al administrației Biden pentru refugiații ucraineni care doresc să vină în SUA, potrivit Departamentului pentru Securitate Internă, citat de CNN.

Serghei Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat marți seară că trupele rusești controlează acum cea mai mare parte a orașului Severodonețk – dar a respins sugestiile că trupele ucrainene din zonă vor fi încercuite, potrivit CNN.

Soldații lui Vladimir Putin sunt aproape de a-i învinge pe ucraineni în Severodonețk. O parte dintre ei s-au retras deja spre Lîsîceansk pentru a nu cădea în mâinile invadatorilor. Militarii Kievului spun că ar putea rezista asaltului masiv al rușilor dacă primesc armament și echipamente. „Dacă există suficient ajutor, dacă toate resursele sunt alocate corect, putem (n.r: să câștigăm). Știm să luptăm și o facem cu succes. Rusia își folosește deja toate armele și toate resursele. Trag cu tot ce au”, a declarat Shkirkov Eugene, un comandant ucrainean, pentru presa ucraineană.

Între timp, ucrainenii continuă să plece cu miile din orașele amenințate de armata Kremlinului. Condițiile în multe orașe din estul țării sunt inumane, după ce au fost aproape transformate în ruine de ruși. „Nu există curent, nu există semnal de mobil, nu există apă. Este greu. Nu îmi pot contacta copiii. Nu mai există locuri de muncă, nu mai avem bani. Ei (n.r: rușii) obligă oamenii să semneze acorduri de cooperare. Am reușit să scap de iad, ca să zic așa. E foarte greu din punct de vedere emoțional”, mai spun soldatul ucrainean.

Alții, în schimb, refuză să-și părăsească locuințele: E înfricoșător. „E orașul meu, sunt zidurile mele…Cât timp apartamentul e intact, noi rămânem aici. Credem în noi înșine, credem în Kramatorsk, credem în armata noastră curajoasă”, a mărturisit un coleg al acestuia.

Distrugerea sistemelor de artilerie și a blindatelor rusești cu ajutorul dronelor turcești Bayraktar TB2, operate de armata ucraineană, a făcut ca „întreaga lume” să își dorească să le cumpere, potrivit proiectantului dronei, informează Reuters.

Noul narativ propagandistic al Kremlinului: Ziarul rusesc Pravda scrie că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea fi eliminat printr-o lovitură de stat, invocând „disensiunile dintre liderul de la Kiev, trupele de securitate și Armată”.

Forțele ruse aruncă în aer poduri peste râul Inguleț din sudul Ucrainei, conform Armatei ucrainene, citate de The Kyiv Independent. Comandamentul Operațional „Sud” al Armatei Ucrainei a transmis, miercuri, că trupele ruse au aruncat în aer poduri peste râul Inguleț, lângă satele Davydiv Brid și Velyka Oleksandrivka din regiunea Herson, pentru a preveni contraofensiva Ucrainei.

Ministrul ucrainean al Sănătăţii, Viktor Lyashko, spune că ocuparea teritoriilor ucrainene de către Rusia a provocat o uriașă penurie de medicamente, potrivit Ukrinform. „Nu există coridor umanitar pentru a aduce medicamente în teritoriile ocupate. Există o problemă chiar și cu soluțiile saline. Mai sunt disponibile doar medicamente pentru tratamentul bolnavilor de cancer și a celor dializați”, a spus Lyashko . „În regiunea Herson se trage asupra voluntarilor care ajută să livreze medicamente. Prin urmare, nu putem risca oamenii. Și nici voluntarii nu mai vor să intre acolo”, a mai spus ministrul.

Cel puţin 262 de copii au fost ucişi şi 415 răniţi în atacuri în cele aproape 100 de zile de război din Ucraina, anunţă UNICEF, precizând că 5,2 milioane de copii ucraineni au nevoie de asistenţă umanitară. De asemenea, UNICEF avertizează că războiul a provocat o criză acută a protecţiei copilului, copiii care fug de violenţă fiind expuşi unui risc semnificativ de separare de familie, de violenţă, abuz, exploatare sexuală şi trafic. Majoritatea au fost expuşi la evenimente profund traumatizante.

Că tot este 1 iunie și se serbează Ziua Copilului. Imaginea dimineții vine din orașul Slaviansk care se află în Donbas, Acolo, o tânără trece pe lângă un crater care s-a format în fața unui bloc de apartamente deteriorat de bombardamentele rusești.