Profit de faptul că zilele astea sunt în Polonia ca să vă spun cum alegerile generale poloneze din 15 octombrie 2023, lăudate ca fiind o lovitură împotriva populismului, ar putea să conțină lecții importante pentru a inversa declinul democrației.

După cum se știe, Partidul Lege și Justiție (PiS), conservator și din ce în ce mai autocrat, aflat la putere din 2015, a primit în continuare cel mai mare număr de locuri (35%) în Sejm, camera inferioară a parlamentului polonez. Dar acest scor nu a fost suficient pentru a forma o majoritate. În schimb, opoziția a reușit să obțină un fel de victorie electorală, având în vedere că formațiunile Platforma Civică, Noua Stângă și A Treia Cale au obținut împreună 54% din voturi.

Momentan, Andrzej Duda, președintele Poloniei, l-a desemnat pe prim-ministrul în exercițiu Mateusz Morawiecki să formeze guvernul, chiar dacă coaliția de opoziție condusă de Donald Tusk are o majoritate stabilă în Parlamentul Poloniei.

După această misiune imposibilă pe care o are Morawiecki, cel mai probabil blocul politic condus de Donald Tusk va ajunge în final să guverneze ca un guvern liberal și pro-UE, departe de modul în care a guvernat PiS, adică atacând independența justiției, limitând drepturile societății civile și exercitând presiuni asupra mass-media.

După cum se precizează și într-o analiză din The Conversation, înainte de alegerile naționale din Polonia nu exista nicio garanție că politica de la Varșovia nu va continua pe aceeași cale deja consacrată la nivel european în ultimii ani.

Guvernul PiS a folosit alegerile ca pe o oportunitate de a organiza în același timp un referendum național, cerând alegătorilor să răspundă la întrebări privind migranții, zidurile de la graniță, vârsta de pensionare și vânzarea activelor de stat, probleme cunoscute ca fiind de interes pentru electoratul dur al partidului de guvernământ.

De asemenea, PiS a folosit mass-media publică pentru a critica opoziția. Televiziunea de stat, ziarele și publicațiile online (entități despre care criticii spun că, în ultimii opt ani, au încetat să mai fie pluraliste și independente) au denaturat în mod constant realitatea, acuzând adesea opoziția într-un mod total aberant. În plus, exploatarea companiilor de stat și a fondurilor publice a oferit PiS un „avantaj clar” în ceea ce privește scrutinul, potrivit observatorilor electorali ai OSCE. Cu toate acestea, PiS a pierdut din vedere niște factori esențiali care au întotdeauna puterea să schimbe jocul.

Patrice McMahon, profesoară de științe politice la Universitatea Nebraska-Lincoln din SUA, spune că există cinci factori care au contribuit la rezultatul alegerilor din Polonia și care ar putea avea implicații pentru alte țări care se confruntă cu un regres democratic.

1) Alegătorii s-au prezentat la vot

Concret, polonezii au luat alegerile în serios, având în vedere că aproape trei sferturi din electorat au ieșit să voteze (74%), prezența la vot fiind a fost fără precedent (chiar mai mare decât la primele alegeri libere de după căderea comunismului, în 1989). De fapt, aceasta a fost cea mai mare prezență la vot din 1919, la un an după ce Polonia a devenit o țară independentă.

O parte din motivul care a stat la baza acestei participări mari a fost constat în miza alegerilor. Partidele de opoziție au insistat asupra faptului că însăși democrația era în joc, în timp ce Partidul Lege și Justiție a descris alegerile ca fiind o alegere clară între Polonia, forțată de UE să își deschidă granițele pentru migranții ilegali și să adopte o agendă pro-LGBTQ+, și un guvern independent care să securizeze granițele Poloniei și să promoveze tradițiile creștine.

De reținut că prezența la vot a fost esențială pentru victoria opoziției.

2) Femeile s-au mobilizat

Pentru prima dată în istoria Poloniei, au votat mai multe femei decât bărbați. Aproape 75% dintre femeile cu drept de vot au mers la urne, ceea ce a reprezentat o creștere de 12% față de alegerile din 2019. De asemenea, la aceste alegeri s-a înregistrat un număr record de candidați de sex feminin (44%).

Creșterea votului femeilor urmează unei perioade de creștere a activismului feminist în Polonia. În timpul comunismului, participarea politică a femeilor nu era semnificativă, iar guvernele post-comuniste nu au oferit femeilor drepturile pe care acestea le așteptau sau le doreau.

Când PiS a preluat puterea în 2015, Polonia avea una dintre cele mai stricte legi privind avortul din Europa. După ce guvernul aflat la putere a înăsprit și mai mult restricțiile privind avortul, femeile poloneze au ieșit în stradă. În ultimii ani, femeile din Polonia au protestat în mod regulat împotriva a ceea ce ele percep ca fiind politici anti-gen ale PiS, însă puține lucruri s-au schimbat.

Restricțiile guvernamentale și atacurile continue asupra organizațiilor de femei aveau un impact asupra femeilor poloneze, în special asupra femeilor tinere, iar alegerile din octombrie au oferit un moment în care femeile au putut să-și spună părerea. Puterea votului femeilor arată că multe dintre acestea au votat pentru partide de stânga și de centru care au făcut o prioritate din drepturile femeilor și din legile privind liberalizarea avortului.

3) Tinerii s-au mobilizat

Tinerii polonezi au participat, de asemenea, în număr record la alegeri, demonstrând că, deși tinerii pot fi considerați nemulțumiți de democrație, mulți dintre ei se prezintă totuși la vot. O lecție pe care ar trebui să o înțelegem și noi în România, având în vedere că alegerile din 2024 bat la ușă.

Dintre alegătorii cu vârsta sub 29 de ani, 69% s-au prezentat la vot, față de 46% la alegerile precedente din 2019, înregistrându-se o creștere de 22%. De fapt, au votat mai multe persoane sub 29 de ani decât persoanele de peste 60 de ani.

Acest lucru se datorează în parte faptului că PiS a apăsat și mai mult pe problemele care contează pentru tinerii polonezi, cum ar fi drepturile comunității LGBTQ+ și dreptul la avort. Spre comparație, candidații partidelor de opoziție au promis că vor face din parteneriatul civil între persoane de același sex și legalizarea avortului până la 12 săptămâni o prioritate.

4) Rolul societății civile

Numărul de organizații ale societății civile este doar o modalitate de a evalua forța societății civile. PiS s-a străduit să micșoreze spațiul pentru activismul societății civile prin reducerea finanțării anumitor organizații, ceea ce a dus la o scădere a numărului de ONG-uri.

Dar, așa cum mai spune Patrice McMahon, astfel de eforturi au împins în același timp activismul în mediul online și au alimentat angajamentul politic și social în alte moduri care sunt adesea mai greu de observat – cum ar fi ajutorul pentru refugiați, voluntariatul și inițiativele comunitare.

Văzând alegerile ca pe un „moment de răscruce”, grupuri formale și persoane care au lucrat prin canale informale au vizitat orașe, s-au organizat în parcuri, au creat campanii de distribuire de pliante și au făcut tot ce au putut pentru a se asigura că la firul ierbii populația știa care este miza alegerilor.

Exprimându-și opoziția fermă față de referendumul național care a avut loc în aceeași zi cu alegerile, organizațiile societății civile poloneze au îndemnat populația să nu participe. Iar sfatul a fost urmat. Washington Post a relatat luna trecută, imediat după alegeri, că sondajele la ieșirea de la urne au sugerat că majoritatea polonezilor (60%) au refuzat să participe la referendum, ceea ce face ca rezultatele să nu fie obligatorii din punct de vedere juridic.

5. Economia contează întotdeauna când vine vorba de alegeri

Mare parte din mandatul de guvernare al PiS a coincis cu o creștere economică semnificativă în Polonia. Acest lucru a permis guvernului condus din umbră de Jarosław Kaczyński să ofere alocații lunare familiilor pentru a reduce sărăcia în rândul copiilor, să restructureze sistemul fiscal în beneficiul celor săraci și să investească în zonele rurale din Polonia.

Cu toate acestea, inflația din Polonia era de peste 18% la începutul lui 2023. Prețurile la alimente aveau o creștere de 24%, în timp ce costurile pentru locuințe, gaz și electricitate erau în creștere cu 22%. Așa s-a ajuns la situația în care polonezii, în special cei cu venituri fixe, dintre care mulți au fost votanți ai PiS, nu au putut să-și plătească facturile. Acest lucru a contribuit la întoarcerea alegătorilor polonezi împotriva guvernului. Iar în luna iunie sute de mii de polonezi au ieșit în stradă ca să protesteze din cauza inflației și a creșterii costurilor.

Din ce am vorbit cu oamenii de pe aici, anii de guvernare din ce în ce mai autocratici ai PiS și-au lăsat amprenta asupra societății poloneze, iar pesimiștii cu care am stat aseară la bere mi-au spus că se tem că nu se mai poate reveni la o Polonie pre-populistă. Cu toate acestea, am dat și de voci optimiste, care au spus rezultatul alegerilor din octombrie ar trebui să le reamintească europenilor faptul că declinul democrației nu este inevitabil și că poate fi oprit.