Ca să înțelegi votul din Republica Moldova, din weekend, trebuie să afli mai întâi ce l-a precedat: dezinformarea rusească, corupția generalizată, rețeaua Șor, lipsa unei strategii eficiente de comunicare din partea guvernului PAS, efectele economice și sociale generate de un context regional și global care nu are cum să nu afecteze cea mai săracă țară din Europa.

Ca să înțeleg anatomia votului „NU” la referendumul constituțional de peste Prut, în proporție de 49,54%, am apelat la colegii de la Ziarul de Gardă din Chișinău, oamenii de la firul ierbii care au sarcina de a observa, construi și apoi relata imaginea de ansamblu pentru populația moldovenească.

Câteva concluzii aici din analiza lui Victor Moșneag (redactor-șef Ziarul de Gardă) și interviul pe care l-am făcut cu Alina Radu (directoare a publicației). Restul în articolul din primul comentariu, unde o să găsiți explicațiile fenomenului de duminică:

Oamenii au fost intoxicați cu informații false.

O parte dintre cetățenii moldoveni au fost ademeniți prin piramide financiare cu bani veniți de la Moscova ca să voteze împotriva referendumului.

Propaganda rusă le-a comunicat oamenilor numeroase riscuri asociate cu votul în favoarea UE: că vine NATO, că vine războiul, că le vor lua bisericile, că le interzice să-și vorbească limba, că le vor lua pământurile, că le vor interzice identitatea sau că copiii vor fi transformați la naștere în gay.

Există o categorie de oameni care consideră că au nevoie să primească mai mult și trebuie să le dea guvernul.

Guvernul PAS, care o susține pe Maia Sandu pentru un nou mandat de președintă, nu avut capacitate să explice foarte bine ce e cu acest referendum și nici capacitate să pedepsească și să oprească mașinăria de corupere a votanților.

Maia Sandu a greșit că și-a ascultat consilierii să facă acest referendum acum, când Republica Moldova are instituții foarte slabe ce sunt conduse de oameni și mai slabi, iar în genere, între Prut și Nistru se află un popor care votează din frică și care preferă sărăcia, preferă să nu primească bani din UE, să nu aibă drumuri, dar să rămână cu pământurile lui, iar ei și copiii lor să nu fie atinși de lgbt. Iar toate aceste preferințe sunt influențate de propaganda rusă.

Victoria la limită a referendumului a reprezentat un eșec al forțelor politice pro-europene care preferă să vadă doar lucrurile pozitive și să privească tot ce e critic ca fiind dușman.

PAS făcut campanie electorală pro-referendum mai mult în localitățile unde erau primiți cu pâine și sare, nu acolo unde oamenii îi priveau și primeau ostil și cu multe îndoieli.

Cahul și Ungheni, orașe care au beneficiat în ultimii ani de cele mai multe proiecte europene, au votat preponderent „NU” la referendumul constituțional. De ce? Pentru că mașinărie anti-UE a mers în mod intenționat în aceste două raioane, pentru că se știa că acolo sunt raioane unde UE și instituțiile internaționale construiesc comunități mai europene, adică se ocupă implicit mai activ de reparația drumurilor, grădinițelor, spitalelor, școlilor și instituțiilor publice.

În plus, autoritățile de la Chișinău au muncit mai puțin să îi convingă pe oamenii din Cahul și Ungheni, considerând că acolo deja e Europa. S-au înșelat.

Campania de informare a referendumului a fost prost gândită, iar moldovenii care au votat „NU” au făcut acest lucru pentru că nu au înțeles pentru ce votează. Ei au auzit că votul e pentru UE, dar au văzut în buletinul de vot că se modifică, de fapt, Constituția țării, iar asta i-a speriat și au votat din frică. De frica NATO și a lipsirii de neutralitate. De frica războiului.