Context: Premierul Republicii Moldova, Ion Chicu, a avut vineri o ieșire în decor, lipsită de valențele diplomației, la adresa României, pe care a acuzat-o că e cea mai coruptă țară din Europa. El a continuat cu critici legate de gestiunea coronavirusului și a scris pe Facebook că doar județul Suceava are un număr de infectați cu COVID 19 cât jumate din numărul de bolnavi înregistrați în toată Republica Moldova. Atacul lui Chicu a venit ca replică la criticile europarlamentarului român Siegfried Mureșan, care acuzase regimul pro-rus de la Chișinău că nu implementează reformele pe care și le-a asumat pentru a primi banii pe care i-a cerut Uniunii Europene și României. Pe fondul actualului context, am ales să stau de vorbă cu profesorul Armand Goșu, specialist în fostul spațiu sovietic, ca să descifrăm această „răfuială” diplomatică.

Domnule profesor, având în vedere declarația prim-ministrului Ion Chicu, ca o replică pentru afirmațiile expuse de parlamentarul european Siegfrid Mureșsan, s-a deschis cumva un conflict diplomatic între București și Chișinău? Nu e vorba de un conflict între două guverne. Ci de o luptă politică internă în Republica Moldova în care e atrasă și România, prin instituții ale statului român. În cazul acesta, Ministerul Afacerilor Externe. Ce s-a întâmplat? Premierul Ion Chicu a răspuns declarațiilor euro-deputatului Siegfried Mureșan, de la popularii europeni. Domnul Mureșan a făcut zeci de astfel de declarații în ultimele luni. În ultimii 4 ani a fost extrem de activ pe dosarul relației Moldovei cu Uniunea Europeană. Întrebarea e de ce Ion Chicu alege să-i răspundă acum.

Ca să înțelegem ce se întâmplă, trebuie să analizăm scena politică de la Chișinău. După formarea în noiembrie a majorității socialisto-democrate care susține guvernul Chicu, a început o hemoragie controlată de deputați democrați, care au părăsit partidul, trecând în opoziție. Facțiunea tot mai subțire a PDM a strâns rândurile în jurul liderului fondator Dumitru Diacov și fostului premier Filip, continuând să susțină guvernul Chicu. Această stranie trecere de la putere în opoziție este probabil rezultatul faptului că deputații erau pur și simplu cumpărați. Astfel majoritatea parlamentară de la Chișinău, s-a tot subțiat, unii spunând că astăzi nici nu mai există. Căderea guvernului Chicu ar fi amânată doar de dificultatea construirii unei noi coaliții.

Astfel de operațiuni de corupere a deputaților prin cumpărare sau șantajare, au fost patentate de serviciile rusești acum 20 de ani. Prin astfel de jocuri se schimbau majoritățile politice în diverse republici ex-sovietice (cel mai cunoscut e cazul ucrainean unde există o bogată literatură de specialitate). În Moldova, prin cumpărarea sau șantajarea unor deputați oligarhul Vladimir Plahotniuc a modificat radical componența Parlamentului ales în toamna lui 2014.

La Chișinău, nu puțini comentatori politici afirmă că guvernul Chicu va pica la prima moțiune de cenzură. Sunt speculații că în spatele proiectului schimbării majorității parlamentare la Chișinău s-ar afla oligarhul fugar Plahotniuc, fostul șef al Partidul Democrat din Moldova. Împotriva lui Plahotniuc tot vineri, în ziua cu scandalul, procurorul general al Moldovei, Alexandru Stoianoglu, a emis al doilea mandat de arestare. Vârful de lance în lupta pentru demiterea actualului guvern de la Chișinău este finul lui Plahotniuc, Andrian Candu. Banii pentru cumpărarea deputaților ar veni de la Plahotniuc și Ilan Șor, alt politician controversat, ieșit din aburii lumii criminale post-sovietice. Plahotniuc se ascunde în SUA, de unde ar putea să fie extrădat…. Iar Șor se află în Israel.

Lumea criminală ex-sovietică are câteva modele de operare. O analiză, oricât de sumară, în această paradigmă, duce la concluzia că Plahotniuc și Șor speră să se facă utili unor cancelarii occidentale, înlăturând un guvern considerat pro-rus de la Chișinău, ca să-și potențeze capacitatea de negociere. Cum speranța moare ultima, ei încearcă să obțină garanții că rămân liberi, însă nimeni nu le dă astfel de garanții. Ceea ce bănuiesc și ei. Așa că prin astfel de operațiuni, ei cumpără timp petrecut în libertate.

Nu e un conflict diplomatic real, oricâți ambasadori moldoveni vor fi chemați la MAE, ci este o schema devenită clasică, în care oligarhi, moguli, partidele politice de la Chișinău atrag România în competiția politică internă de acolo. Alegerile prezidențiale au fost stabilite pentru 1 noiembrie. Mai sunt doar 4-5 săptămâni până la vacanța de vară, când s-ar mai putea da jos guvernul Chicu și pune altul în loc. Cum s-a infectat un deputat cu coronavirus s-au sistat lucrările Parlamentului până ce membrii lui vor fi testați de COVID-19. Chicu mai câștigă astfel o săptămână. Dar e limpede că a început asaltul final asupra guvernului și majorității actuale, în care Bucureștiul e utilizat pe post de bâtă.

Cum să interpretăm poziția șefului guvernului din Republica Moldova, care spune că, România e cea mai coruptă țară din UE, în contextul în care în aceeași zi, Ion Chicu anunță că va începe ”în curând” negocierile cu Fondul Monetar Internațional pentru un acord pe trei ani, privind reformarea de peste Prut? Are calitatea de a vorbi despre corupția dintr-o altă țară, șeful guvernului dintr-o țară profund coruptă, cu instituții politizate excesiv și tunuri politico-financiare, devenite deja folclor? Așa cum politicieni din România vorbesc senin despre orice trăsnaie, și Ion Chicu are acest drept. Că România e percepută în afară ca o țară coruptă, nu e o noutate. Că acest lucru ni-l spune primul ministru al unei țări, pentru care elita politică de la București are doar desconsiderare, acesta e un detaliu care enervează în România. Cum lumea s-a plictisit de Covid-19, puțină adrenalină în weekend nu strică. Cearta României cu Chicu e un fel de diversiune pentru București, ca să mai țină lumea cu gura căscată în fața televizoarelor. E diversiunea de vineri seară, ca să dea mass media subiecte pentru weekend de mestecat. Nu trebuie decât să vă uitați la cine promovează aceste teme pe televiziunile din România și la cum decurge această operațiune. E un exercițiu de manipulare și propagandă destul de grosier executat. Cine crede că România are de învățat de la alții în materie de manipulare și propagandă se înșeală. Cum trebuie interpretată reacția MAE la cele spuse de șeful guvernului de la Chișinău?

Intervenția MAE în disputa dintre un euro-deputat popular și primul ministru al Moldovei e o problemă care trebuie analizată pornind de la ecosistemul complex al politicii din România și Republica Moldova. Nu acuzația de cel mai corupt stat european mi se pare problema, aici. Deși asta pare că a deranjat cel mai mult MAE. Cred că e ceva mult mai grav în ce spune Chicu. El afirmă că Bucureștiul este un prost administrator al Moldovei, de dincolo de Milcov, deci a Moldovei din dreapta Prutului. Chicu spune că la Suceava sunt jumătate din numărul de bolnavi de Covid-19 din România. Iar, în Moldova din dreapta Prutului au murit de două ori mai mulți oameni decât în Republica Moldova. De vreme ce Bucureștiul administrează prost Moldova, concluzia sugerată…. nu exprimată limpede, este că Moldova din dreapta Prutului ar putea fi condusă mai bine de la Chișinău. Deci, revine vechiul proiect politic al “Moldovei Mari”. Proiect cu rădăcini în lumea boierilor moldoveni, nemulțumiți de unirea cu Țara Românească, apoi șlefuit în laboratoarele rusești și sovietice. De unde a fost preluat de fostul președinte comunist, Vladimir Voronin, iar acum de Dodon. Și care se vrea o amenințare constantă la adresa Bucureștiului.

https://www.dialectica.ro/post/cearta-rom%C3%A2niei-cu-ion-chicu-mize-%C8%99i-consecin%C8%9Be-interviu-cu-profesorul-armand-go%C8%99u