Matei Bogdan
Publicat în 12 mai 2021, 19:21 / 49 elite & idei

Marco Badea: Despre abordarea haotic-conservatoare pe care a început să o manifeste La Republique En Marche (LERM), partidul fondat de președintele Emmanuel Macron

Marco Badea: Despre abordarea haotic-conservatoare pe care a început să o manifeste La Republique En Marche (LERM), partidul fondat de președintele Emmanuel Macron

Viziunile politice constructive și care electrizează mulțimile țin până în momentul în care se apropie un nou rând de alegeri. Cel mai recent exemplu în acest sens este abordarea haotic-conservatoare pe care a început să o manifeste La Republique En Marche (LERM), partidul fondat de președintele Emmanuel Macron. În 2017, atunci când a câștigat alegerile legislative, LERM susținea că este o formațiune politică [progresistă] și [socială], care unește atât stânga, cât și dreapta politică. Numai că anii au trecut, personalitatea politică a lui Macron s-a erodat, iar populiștii radicali conduși de Marine Le Pen au ajuns să aibă șanse, mai mari ca oricând, de a pune mâna pe Palatul Elysee. În plus, golaverajul electoral al extremei drepte începe să crească tocmai din cauza autogolurilor pe care și le dau politicienii din cadrul formațiunii La Republique En Marche. Mai exact, partidul de guvernământ din Franța a luat decizia de a bloca candidatura unei femei musulmane la alegerile regionale din iunie pentru faptul că a purtat hijabul într-o fotografie imprimată pe pliante de campanie, deși legislația electorală franceză nu interzice purtarea hijabului sau altor simboluri religioase în imagini care apar pe pliante sau alte materiale de campanie electorală. Cu toate acestea, LERM a motivat decizia prin faptul că linia sa politică prevede că “în Franța seculară nu ar trebui să se afișeze simboluri religioase pe documente de campanie”.
Totul a început acum două zile, când Jordan Bardella, vicepreședintele partidului de extremă dreaptă condus de Marine le Pen, a publicat pe Twitter un mesaj cu pliantul de campanie al LERM și mesajul: „Așa vă luptați voi cu separatismul?”. Stanislas Guerini, secretarul general al LERM, a reacționat imediat și a precizat că fie acel pliant va fi retras, fie va fi retras sprijinul politic pentru Sara Zemmahi, candidata musulmană de pe afișul electoral. Ulterior, Guerini a confirmat public că partidul a luat hotărârea ca Sara Zemmahi să nu mai candideze în alegeri din partea formațiunii politice La Republique En Marche.
Întâmplarea aceasta indică faptul că LERM, care e un fel de USRPLUS cu mai multă carne politică, e un partid viu, în care opiniile sunt împărțite și expuse public fără menajamente, dar și un partid care își caută identitatea și recurge la amatorism politic de tipul “Dan Barna” în goana după puncte electorale. Totuși, un partid care s-a creat pe fondul șocului civic național (Revoluția Macroniană în Franța/ cazul “Colectiv” în România) și a cărui bună parte din electorat nu este obișnuită cu compromisurile politice ar trebui să înțeleagă că fidelizarea nucleului dur și jocul la mijlocul terenului sunt priorități care pot ajuta electoral, nu contraatac cu portarul, doar ca să le arăți suporterilor că faci spectacol. Ce încă nu au înțeles oamenii lui Macron e faptul că este absolut imposibil să faci ca extrema dreaptă franceză să adere la doctrina centrist-macronistă. În privința cazului Zemmahi, o parlamentară a partidului lui Macron, Caroline Janvier, a criticat decizia, considerând-o nedemnă și avertizând că dacă partidul aleargă după voturile de extremă dreaptă nu va face decât să le permită ideilor extremiste să triumfe. Roland Lescure, un alt parlamentar din partidul lui Macron, s-a poziționat în antiteză cu Caroline Janvier, declarând că subiectul este exploziv, iar islamul politic este o realitate și o amenințare care trebuie tratată în mod ferm.
În tot acest context complicat, în care subiectul locului Islamului în societatea franceză devine din nou o temă electorală sensibilă, în Parlamentul de Paris se află o lege împotriva separatismului islamist, care are rolul de a întări unitatea Republicii Franceze. Numai că un senator din partea partidului radical de stânga (PRG), Christian Bilhac, a adăugat în luna aprilie un amendament acestei legi anti-separatism, care își propune să elimine căsătoriile forțate și testele de virginitate pentru fete, precum și să ofere o supraveghere mai atentă a asociațiilor religioase. Amendamentul lui Bilhac împiedică fetele cu vârsta de sub 18 ani (de confesiune musulmană) să poarte hijabul în public. În plus, amendamentul mai prevede interzicerea costumului de baie burkini și interzicerea mamelor (de confesiune musulmană) de a purta hijabul în autobuzele școlare atunci când își însoțesc copiii. Amendamentul la această lege a atras deja indignare în spațiul public din Hexagon și a declanșat o mișcare de protest în mediul online sub hashtagul #PasToucheAMonHijab („jos mâinile de pe hijabul meu”). Să nu uităm că rolul religiei și a simbolurilor religioase purtate în public reprezintă un subiect controversat de ani de zile în Franța, o țară puternic seculară care însă are cea mai mare minoritate musulmană din Europa. În plus, toată această agitație începe să prindă tot mai mult contur, pe măsură ce încep să se apropie alegerile prezidențiale din 2022, care vor defini următorul deceniu al politicii franceze și poate chiar următorul deceniu pe care îl va traversa Uniunea Europeană.
În 2019, înainte de alegerile europene, Emmanuel Macron se adresa parlamentarilor francezi reuniţi în congres la Versailles, spunându-le că ”frontiera adevărată care traversează Europa este cea care îi desparte pe progresişti de naţionalişti”. La distanță de doi ani de la această declarație, partidul progresist al lui Macron începe să alerge după voturile naționaliștilor radicali. Mișcarea este una periculoasă și ar putea reprezenta începutul sfârșitului pentru cel care este așteptat să fie liderul de facto al Europei post-Angela Merkel.

Ultima ora:

ObservatorAndreea Paul: Digitalizarea administrației – România are nevoie de un plan coerent pe verticală

PoliticSebastian Burduja propune o întâlnire cu părţile implicate în problema gunoiului şi constituirea unui grup de lucru

EconomieBogdan Chiriţoiu: 2020 a fost clar un an diferit; pe ansamblu economia noastră a mers surprinzător de bine

ExternMarco Badea: Moștenirea politică a lui Netanyahu nu va fi o națiune mai sigură, ci o societate israeliană profund fracturată, care trăiește în spatele zidurilor

SocialManuela Catrina: Ne luptam cu birocratia, iar unii cred ca hartia e mai safe

EvenimenteAndreea Paul: Digitalizarea administrației – România are nevoie de un plan coerent pe verticală

CulturaIonuț Vulpescu: Proiectul pe care l-am inițiat, prin care mi-am propus să rezolv una dintre problemele dificile cu care se confruntă în special muzeele, a devenit lege!

EditorialCorneliu Vișoianu: Voluntarul și Club România după 10 ani | Bogdan Gavrilă, Spiritul Voluntarului care dă, fară să aștepte răsplată ci doar construiește ”Zero-risk” society



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe