Ok, Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al României. Din acest moment, reprezintă țara în plan internațional și cred că trebuie să se mobilizeze și să dea foarte rapid două mesaje externe: unul pentru Trump și unul pentru UE.

În primul rând, Bolojan ar trebui să convoace un CSAT, în urma căruia să anunțe că România își propune să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2030. Știu, Bolojan e un om căruia îi place mai mult să taie din cheltuieli pentru eficientizare, dar în politica externă trebuie să fie flexibil în abordare și să joace la convingere. Mișcarea despre care vorbesc ar transmite un mesaj puternic la Washington, iar Trump ar fi impresionat, pentru că exact asta a cerut în trecut: ca aliații europeni să-și crească cheltuielile militare. România ar deveni, astfel, unul dintre cei mai dedicați membri NATO. În plus, mesajul ăsta ar indica faptul că România s-a trezit și că nu mai doarme în papuci, adică e pregătită să coopereze în plan industrial cu partenerii din SUA și UE pentru a dezvolta sectorul apărării.

Atenție, însă, că o astfel de mișcare vine la pachet și cu riscuri, căci 5% din PIB e foarte mult, iar lansarea într-un volum atât de mare de cheltuieli ar putea afecta alte sectoare esențiale, cum ar fi educația, sănătatea și infrastructura. Mai mult, România riscă să fie percepută ca prea aliniată intereselor noii administrații de la Casa Albă, care și-a manifestat deja dorința de a porni un război comercial cu UE, lucru care ar putea crea tensiuni între Bolojan și partenerii europeni pe care nici măcare nu îi cunoaște în acest moment. Iar aici intervine flerul politic al lui Bolojan, care va trebui să-i convingă pe liderii europeni că vrea să facă din România un liant între SUA și UE.

În al doilea rând, președintele Ilie Bolojan ar trebui să iasă public într-o conferință de presă în care să anunțe că România sprijină consolidarea competitivității UE. Momentul ar trebui să vină la pachet cu anunțul că însărcinează o echipă (formată din specialiști în politică externă, economie, apărare și relații transatlantice) care va lucra cu el îndeaproape cu scopul de a prezenta până la Paște o viziune despre cum România să devină o punte între SUA și UE.

Ce ar trebui să includă documentul? Idei clare și o strategie de bază despre cum România să fie un pilon de stabilitate și cooperare atât pentru europeni, cât și pentru americani într-o lume „multipolară”. Fundamental, viziunea asta ar trebui să includă ideea că securitatea europeană nu este posibilă fără SUA, dar nici fără o UE puternică și competitivă, iar puterea SUA stă și în relația de sprijin reciproc cu aliații. Iar focusul ar trebui pus pe investițiile americane în UE și România, că asta îi stârnește atenția lui Trump.

Practic, dacă Ilie Bolojan face aceste două lucruri în următoarea perioadă, poate după ce face niște vizite prin capitalele europene, împușcă doi iepuri dintr-o lovitură, după cum zice proverbul. Pe de o parte, liniștește UE și arată că România nu vrea să devină „mâna dreaptă” a SUA în Europa. Pe de altă parte, poziționează România ca mediator între SUA și UE, lucru care ne poate aduce influență la care nici nu ne imaginam în plan internațional. Pe scurt, Bolojan poate deveni surpriza pozitivă din Europa în următoarele luni.

Ce efecte ar putea să reiasă din aceste două mișcări ale lui Bolojan? Păi, mai mult ca sigur, Trump, deși are creierul inundat de autosuficiență, va vedea România drept un aliat pe care poate conta în Europa. În plus, partenerii europeni nu se vor simți trădați, pentru că țara noastră își afirmă clar angajamentul față de UE și dezvoltarea puterii de viitor a acesteia, iar România, deși lovită de interferența rusă în alegeri și aflată în plină campanie electorală, câștigă un rol de pivot în relațiile transatlantice, lucru care ne-ar ajuta politic și economic într-un moment nesperat.

Bolojan are în față cea mai grea misiune a vieții sale: să jongleze între interesele UE și relațiile strategice ale țării cu SUA, într-un timp în care Trump nu mai pune mare preț pe relația transatlantică și vulnerabilizează, prin acțiuni directe, Pax Americana (despre care am scris într-o altă postare – link în primul comentariu).

Firește, există și varianta nasoală pentru România, care presupune că Ilie Bolojan nu face față momentului și rămâne doar un președinte interimar de decor, până când ajunge la Cotroceni viitorul președinte, care va fi votat de români pe 4 și 18 mai.