În caz că vă întrebați ce se mai întâmplă prin lume, președintele Chinei, Xi Jinping, a declarat la reuniunea din această săptămână a Partidului Comunist din China că este crucial pentru țara sa să-și îmbunătățească modul în care își transmite mesajele la nivel mondial. Liderul comunist consideră că Beijingul ar trebui să-și îmbunătățească modul în care își prezintă „povestea” către lume, semnalând astfel că e nevoie de o campanie care se reflecte statutul Chinei pe scena mondială. Pentru că și propaganda are rolul ei în această poveste, Xi Jinping vrea ca regimul de la Beijing să comunice mai bine felul în care Partidul Comunist „se străduiește pentru fericirea poporului chinez”.
La aproape 6,500 de km distanță, un alt lider autoritar, Aleksandr Lukașenko, a restricţionat posibilităţile pentru cetăţeni de a părăsi ţara pe cale rutieră, fiind autorizaţi doar deţinătorii unui permis de şedere permanentă într-un stat străin. Restricțiile au fost adoptate în urma scandalului internațional privind recenta deturnare în Belarus a unui zbor Ryanair și arestarea jurnalistului Roman Protasevici și a prietenei sale, Sofia Sapega.
Puțin mai la Est, Vladimir Putin a început o nouă represiune împotriva opozanţilor Kremlinului, care e menită să consolideze puterea partidului “Rusia Unită” condus de Putin înaintea alegerilor parlamentare din septembrie. Ieri, un important opozant politic şi fost parlamentar, Dmitri Gudkov, a fost reţinut pentru 48 de ore sub suspiciunea că nu şi-a plătit nişte datorii conform unui contract de leasing pentru o clădire nerezidenţială în perioada 2015-2017. Gudkov riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la cinci ani dacă va fi acuzat şi găsit vinovat. Tot ieri, autorităţile ruse au percheziționat şi apartamentul activistului de opoziţie Andrei Pivovarov, fost director al organizaţiei pro-democrație Open Russia și unul dintre apropiații fostului opozant rus Mihail Hodorkovski, la o zi după ce acesta a fost arestat după ce a fost dat jos dintr-un avion care tocmai se pregătea să decoleze spre Varșovia, pe aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg. Pivovarov a fost arestat pe motiv că ar fi încălcat în repetate rânduri legislația națională referitoare la „organizațiile indezirabile”, ceea ce i-ar putea aduce o pedeapsă cu 6 ani de închisoare. Pentru cine nu știe, legea referitoare la „organizațiile indezirabile”, adoptată în 2015, a permis Moscovei să pună presiune și să închidă multe ONG-uri care primeau finanțare din străinătate, în special din Europa și Statele Unite. În următoarea perioadă, Parlamentul Federației Ruse se pregăteşte să adopte o lege care ar urma să crească răspunderea penală pentru oricine cooperează cu „organizaţii indezirabile”. Kremlinul argumentează că legea este necesară pentru a proteja securitatea naţională a Rusiei şi pentru a evita imixtiunile din exterior. În realitate, legea are un singur scop: eliminarea tuturor formelor de opoziție față de Vladimir Putin.
În același timp, la Paris, Emmanuel Macron a cerut retragerea trupelor azere de pe teritoriul armean, în cursul unei întrevederi la Palatul Elysee cu premierul armean Nikol Paşinian, care în urmă cu câteva zile a descris situaţia drept ”explozivă” la graniţa dintre cele două ţări. „Delimitarea frontierei dintre cele două ţări trebuie făcută exclusiv în cadrul unei negocieri şi fără niciun fapt realizat la faţa locului şi chiar mai puţin prin utilizarea forţei”, a avertizat preşedintele Macron, adăugând că Franța este ”pregătită să faciliteze discuţiile”. Concret, o serie de incidente au izbucnit în ultimele săptămâni între cele două ţări, Armenia și Azerbaidjan, iar tensiunea rămâne ridicată la şase luni de la semnarea unui armistiţiu după un război, soldat cu 6.000 de morţi, pentru control asupra enclavei Nagorno-Karabah.
Iar pentru că e nevoie și de vești bune, Administrația Biden a anunțat că va suspenda contractele de forare de petrol și gaze naturale în zona protejată Arctic National Wildlife Refuge din Alaska. Măsura oprește punerea în aplicare a unei decizii a administrației Trump de a vinde licențe de explorare petrolieră în această zonă. Zona naturală protejată din Alaska are o suprafață de aproximativ 78.000 km pătrați și este cunoscută drept ultima mare zonă sălbatică a Americii.
Printre toate aceste evenimente internaționale, Parlamentul Israelului, cunoscut mai bine sub denumirea de Knesset, alege astăzi președintele statului, dintre cei doi candidați înscriși în cursă, Itzhak Herzog și Miriam Peretz, pe fondul unei crize politice prelungite și al unui conflict sângeros cu mișcarea islamistă Hamas din Gaza, aflat momentan într-o precară încetare a focului. Cei doi candidați au în comun doar faptul că nu sunt așa de controversați ca unii aspiranți din trecut la fotoliul prezidențial. Herzog, în vârstă de 60 de ani, de formație militar de carieră și jurist, se trage dintr-o familie cu rădăcini politice istorice. Tatăl său, Haim Herzog, a fost președinte al Israelului între 1983 și 1993, iar bunicul său a fost primul șef rabin al Irlandei și apoi șef rabin Așkenaz al Palestinei și al Israelului, în timp ce mătușa sa a fost soția celebrului ministru de externe Abba Eban. Itzhak Herzog a condus Partidul Muncii din Israel între 2013 și 2018, fiind unul din numeroșii candidați la funcția de prim-ministru învinși în alegeri de premierul Benjamin Netanyahu. Acum roata s-ar putea întoarce și parlamentarii l-ar putea învesti în funcția onorifică de președinte al Israelului, chiar în ziua în care partidele de opoziție se pregătesc să parafeze un acord privind formarea noului guvern, care ar pune astfel capăt “domniei” lui Bibi Netanyahu. De partea cealaltă, Miriam Peretz, o profesoară de filologie născută în Maroc, este un candidat fără experiență politică, dar cu o priză foarte mare la public. Perez a devenit cunoscută după ce și-a pierdut doi copii care au luptat în armata israeliană în operațiunile militare din Liban (1998) și Gaza (2010). Dincolo de faptul că este o persoană religioasă, Miriam Peretz este și colonistă în Cisiordania, într-o așezare din teritoriul ocupat de la palestinieni. În caz de alegere, ea ar fi prima femeie și primul evreu originar dintr-o țară arabă care preia funcția de președinte al Israelului.