Mai sunt câteva zile până la alegerile europene, iar trendul majoritar din ultima lună în toate țările din UE a indicat că atenția principală a electoratului și a candidaților s-a concentrat pe problemele interne din fiecare stat.

Pe scurt, când europenii se vor prezenta la urne, între 6 și 9 iunie, nu se vor gândi la Ursula von der Leyen, viitorii lideri ai UE sau temele care se discută în bula de la Bruxelles, ci la probleme interne care le impactează în mod direct viața, după cum arată o analiză a Politico Europe, în care se mai spune că alegătorii, în multe locuri de pe continent, nu vor sta să se gândească la Europa de mâine atunci când votează.

Studiile cercetate de Politico Europe și rate de abținere foarte ridicate evidențiate de sondajele din ultima perioadă arată că majoritatea cetățenilor din UE nu înțeleg și nici nu le pasă de votul pentru Parlamentul European. Din acest motiv, ei tind să voteze în funcție de preocupările interne și nu de politica de la Bruxelles. Numai că mare parte a presei și cei mai mulți dintre candidați nu spun clar că preocupările interne sunt direct legate de politica de la Bruxelles.

În țări precum Franța, Germania și Spania, alegerile vor servi ca un referendum de facto asupra partidelor aflate la putere. În altele, cum ar fi Bulgaria și Malta, votul este determinat mai mult de atitudinile față de politicienii naționali și nu de figuri precum președinta Comisiei Europene sau președinta Parlamentului European, Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, care pot fi nume mari la Bruxelles, dar mai mult ca sigur nu sunt prezente în mintea alegătorului obișnuit european.

Chiar și în țările baltice, unde amenințarea reprezentată de Rusia ar putea avea un mare impact asupra rezultatului votului din această săptămână, apărarea și securitatea sunt înțelese dintr-un unghi local: alegătorii sunt mai mult preocupați de invazia țării lor și nu de imaginea geopolitică de ansamblu a UE.

Având în vedere imensitatea birocratică a UE, nu este nerezonabil să ne întrebăm ce scop are și dacă are vreun impact semnificativ asupra vieții cetățenilor săi, indică și o analiză a celor de la The Conversation, unde se mai precizează că multe voci occidentale cred că „Uniunea Europeană este un experiment instituțional unic care a permis cea mai lungă perioadă de pace cunoscută vreodată pe continent”.

Cât de complexă este UE? Ei bine, cadrul de elaborare și de executare a deciziilor sale este extrem de complex. Legislația trece mai întâi prin instituțiile UE, dar cele 27 de state membre ale acesteia sunt responsabile de punerea ei în aplicare. Iar The Conversation ține să precizeze că multe dintre nenumăratele directive și regulamente ale UE au avut, fără îndoială, un impact direct asupra vieții cetățenilor săi.

Există cel puțin patru domenii importante unde reglementările UE produc schimbări directe pentru cetățenii europeni, inclusiv pentru cetățenii din România.

1) Prețurile energiei electrice și ale combustibililor

Prețul energiei electrice depinde în mod semnificativ de acțiunile UE, iar The Conversation aduce în atenție criza de aprovizionare cu energie declanșată de invazia pe scară a Rusiei în Ucraina din februarie 2022. După declanșarea crizei, UE a reacționat cu o avalanșă de măsuri atât structurale, cât și fiscale, care urmăreau să asigure aprovizionarea cu gaze naturale și să diversifice sursele de energie.

De asemenea, s-a dorit o intervenție asupra prețurilor gazelor prin mecanisme de corecție a prețurilor, limitând astfel creșterile bruște ale prețurilor la electricitate. Aceste sisteme au fost implementate în moduri diferite pe întreg continentul european, mai arată analiza celor de la The Conversation. În Spania, de exemplu, impactul lor asupra vieții a milioane de oameni a fost decisiv: șoferii care s-au confruntat cu creșterea prețurilor au beneficiat de o reducere de 20 de cenți pe litrul de combustibil începând cu aprilie 2022 și până la sfârșitul anului.

2) Reglementarea în domeniul agriculturii

Iarna trecută, o mare parte din Europa a fost martora unor proteste ample organizate de fermieri. Aceștia știu că sunt impactați direct de efectele legislației UE, cum ar fi oferta europeană de servicii ecologice sau reglementările propuse de Comisie (și ulterior retrase) privind pesticidele. Mai mult de atât, sistemul complex de subvenții europene pentru agricultură, care sunt plătite direct fermierilor, provine din bugetul UE.

3) Reglementarea Inteligenței artificiale

Analiza The Conversation mai arată că legea privind inteligența artificială a fost aprobată de Parlamentul European și de toate cele 27 de state membre în luna februarie. După intrarea în vigoare, companiile care își desfășoară activitatea pe piața internă a UE vor trebui să evalueze nivelul de risc pe care îl prezintă sistemele de inteligență artificială pe care le utilizează. De asemenea, aceste companii vor trebui să adopte măsuri de securitate pentru a proteja drepturile fundamentale ale persoanelor afectate de activitatea lor.

Printre acestea se numără dreptul de a contesta discriminarea nedreaptă atunci când deciziile sunt luate de sistemele algoritmice. The Conversation precizează că regulamentul UE privind AI stârnește deja critici pentru efectele negative pe care le-ar putea avea asupra industriei tech, întrucât contestatarii spun că va implica costuri suplimentare, va descuraja inovarea și va reduce competitivitatea. Cu toate acestea, există beneficii ale regulamentului UE privind folosirea inteligenței artificiale. Spre exemplu, acesta reprezintă o premieră în ceea ce privește protecția cetățenilor împotriva a folosirii fără țintă precisă a programelor de recunoaștere facială de către forțele de securitate.

4) Măsuri sociale

Unele dintre măsurile sociale ale UE au un domeniu de aplicare poate mai limitat și vizează domenii specifice, mai scrie The Conversation. Printre exemple se numără directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și a îngrijitorilor, directiva foarte recent aprobată privind lucrătorii legați de platformele digitale și propunerea de directivă privind cardul european pentru dizabilitate.

Prima dintre acestea introduce o perioadă de concediu de cinci zile lucrătoare pe an pentru îngrijirea celor care au nevoie de asistență. Cea de-a doua transferă sarcina asupra platformelor digitale, ceea ce înseamnă că acestea sunt responsabile pentru a dovedi că persoanele care lucrează pentru ele nu sunt angajații lor. Așa că serviciile de curierat, de exemplu, nu mai pot concedia pe baza unei decizii luate de un algoritm. În plus, platformele ca Bolt sau Glovo nu vor putea prelucra anumite tipuri de date cu caracter personal.

Pe lângă aceste evoluții mai recente, mai rată The Conversation, există nenumărate exemple de legislație a UE care au avut un impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor timp de zeci de ani. Un exemplu sunt creditele ECTS, care fac parte din viața universitară pentru milioane de persoane din întreaga UE. Acestea, cunoscute în întregime sub numele de Sistemul european de credite transferabile și de acumulare, au fost introduse la sfârșitul anilor ‘80. În prezent, ele continuă să permită tranziții ușoare pentru studenți europeni care studiază la universitățile din Europa.

Un alt exemplu este cazul permiselor de conducere. Cetățenii UE nu au de ce să-și facă griji atunci când traversează frontierele internaționale cu mașina, deoarece permisele de conducere din UE sunt recunoscute pe întreg continentul european. Acest lucru se datorează articolului 2 din directiva din 2006 privind permisele de conducere.

Același lucru este valabil și pentru primirea de asistență medicală într-un alt stat membru. The Conversation indică că cetățenii UE care călătoresc beneficiază de aceeași asistență medicală ca rezidenții din țara gazdă, în temeiul directivei din 2011 privind asistența medicală transfrontalieră.

Lista ar putea continua la nesfârșit, după cum concluzionează The Conversation, dar este clar faptul că există puține justificări pentru scepticism în ceea ce privește efectul și eficacitatea activității UE în viața noastră.

Așa că e al dracului de important să mergem să votăm pe 9 iunie și la alegerile europene, nu doar la alegerile locale. Pentru că singura șansă ca această țară să se dezvolte este UE. Altă cale nu există, în ciuda propagandei pe care o revarsă în spațiul public tot mai apăsat așa-zișii suveraniști.