Marți s-a scris istorie la CEDO. Pentru cine nu știe, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că eșecul guvernului Elveției de a aborda în mod adecvat criza climatică reprezintă o încălcare a drepturilor omului.

Hotărârea este una istorică și ar putea avea un efect de propagare în întreaga lume. Concret, CNN scrie că eșecul guvernelor de a combate schimbările climatice încalcă dreptul la viața privată.

Cum s-a ajuns aici? Păi peste 2.500 de femei, dintre care majoritatea având peste 70 de ani, s-au reunit în asociația elvețiană „Senioarele în sprijinul protecţiei climei” și au dat în judecată guvernul elvețian pentru că nu și-a îndeplinit obiectivele de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a-i proteja pe cetățeni de schimbările climatice.

Politico Europe notează că decizia CEDO indică faptul că aproape 50 de guverne care reprezintă aproape 700 de milioane de oameni vor trebui să se confrunte cu o nouă eră de litigii din partea comunităților afectate de schimbările climatice.

Deși hotărârea în sine nu prevede nicio sancțiune, aceasta creează un precedent puternic pe care oamenii îl pot folosi pentru a da în judecată guvernele în instanțele naționale, după cum indică și BBC News.

Mesajul CEDO pentru guverne este unul cât de poate de clar: trebuie să vă protejați cetățenii de schimbările climatice, pentru că oamenii au dreptul la siguranță în fața catastrofelor climatice, iar acest drept este înrădăcinat în dreptul lor la viață, la intimitate și la familie.

Tot marți, CEDO a respins alte două cazuri care au în vedere clima, unul intentat de un fost primar francez împotriva guvernului de la Paris, și un altul intentat de un grup de șase tineri din Portugalia împotriva a 32 de guverne europene, după cum arată Reuters.

Însă starea de spirit a celor care militează pentru climă nu a fost diminuată, iar experții juridici au susținut că aceste cazuri au fost respinse în mare parte din motive tehnice. În plus, judecătorii chiar le-au spus activiștilor portughezi să își încerce cauza în Portugalia înainte de a se întoarce cu ea la CEDO.

Cazul din Franța a fost respins deoarece reclamantul se mutase din țară și nu mai avea legături cu regiunea pe care se axa cazul său și, prin urmare, nu se califica drept „victimă” în sensul procesului, în timp ce cazul din Portugalia a fost respins pe motiv că reclamanții nu au epuizat mai întâi toate căile legale în sistemul judiciar național. De asemenea, a decis că nu există motive pentru a extinde cererea la alte țări decât Portugalia.

Până acum, activiștii pentru climă au avut succes mai ales în a da în judecată țări individuale pentru a forța luarea de măsuri în domeniul climei, conform Politico, care mai amintește că un verdict al Curții Supreme olandeze din 2019 a obligat guvernul olandez să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 25%.

În plus, în 2021 o instanță franceză a decis că guvernul de la Paris este responsabil pentru daunele aduse mediului după ce nu a reușit să îndeplinească obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În același an, Curtea Constituțională a Germaniei a emis o hotărâre potrivit căreia legea privind clima din 2019 a țării a fost parțial „neconstituțională”, deoarece a pus prea mult din povara reducerii emisiilor pe umerii generațiilor viitoare.

Chiar și în SUA, mai scrie presa europeană, tineri activiști de mediu au câștigat în 2023 un proces local împotriva agențiilor de stat după ce au susținut că utilizarea continuă a combustibililor fosili le încalcă dreptul la un „mediu curat și sănătos”.

Având în vedere toate aceste decizii din ultimii ani, care au culminat cu decizia de marți, 2024 se anunță a fi un punct de cotitură pentru litigiile privind clima, mai indică Politico, care spune că decizia CEDO va redefi cine are dreptul de a intenta procese pe probleme climatice, ce argumente pot folosi și pe cine pot viza.

Pentru început, experții se așteaptă, în marea lor majoritate, ca hotărârea de marți să se răsfrângă asupra viitoarelor procese atât în Europa, cât și la nivel mondial. Hotărârea include chiar și precizări cu privire la măsurile pe care trebuie să le ia guvernele pentru a se conforma noilor lor obligații în materie de drepturi ale omului legate de climă. Lista include lucruri precum un termen limită concret pentru a atinge neutralitatea climatică, o cale pentru a ajunge acolo și dovezi că țara se află efectiv pe această cale.

Verdictul de marți ar putea afecta, de asemenea, să producă efecte asupra rezultatelor a alte șase procese privind schimbările climatice aflate pe rolul CEDO, inclusiv un proces intentat de Greenpeace, care pune la îndoială dacă decizia Norvegiei de a acorda noi licențe pentru petrol și gaze naturale respectă strategia națională de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.

Ca să înțelegem imaginea de ansamblu: CEDO respinge aproximativ 90% din toate cererile pe care le primește, dar a aprobat cele trei cazuri legate de climă care au primit verdict marți din cauza urgenței lor.