Marco Badea: Ne aflăm în fața unui precedent periculos pentru presa românească de investigație, care încearcă să-și facă în mod onest meseria

Ne aflăm în fața unui precedent periculos pentru presa românească de investigație, care încearcă să-și facă în mod onest meseria. YouTube a blocat accesul la cea mai recentă investigație Recorder, pe motiv de încălcare a copyright-ului unui canal bisericesc numit „Cristian Preotul” cu 1.400 de abonați.
Jurnaliștii Recorder au publicat luni un material intitulat „Dumnezeu achizițiilor se întoarce”, în care se arată în mod clar legăturile dintre preotul Mădălin Iscru de la Sâmbăta Nouă (comuna tulceană Topolog) și mai multe primării din județul Tulcea, dar și legăturile preotului cu fiul baronului PSD, Paul Stănescu. Deși DNA a deschis o anchetă după dezvăluirile Recorder din urmă cu patru ani preotul Mădălin Iscru continuă să facă afaceri dubioase cu statul, prin interpuși.
Ancheta Recorder arată că în momentul în care se afla la una dintre primăriile din Tulcea, jurnalistul Alex Nedea a fost abordat de soția preotului Mădălin Iscru. „Te sfătuiesc așa, că e o zonă frumoasă, cu aer curat, tragi în piept, ia și pe ciumpilici ăsta (cameramanul – David Muntean) oxigenați-vă creierul și apoi plecați acasă. E mai bine pentru toată lumea. (…) Nu te ameninț, eu nu ameninț pe nimeni”, spune Marinela Iscru în timp ce se bagă în cadrul Recorder. Ulterior, vizibil iritată, preoteasa îl amenință voalat pe jurnalistul Recorder. „Dacă te văd la mine la poartă, te iau la bolovani. O să-ți dau jos clipul de pe Youtube. Să fie clar”, îi spune Marinela Iscru jurnalistului Alex Nedea, înainte de a pleca nervoasă, la volanul unei mașini de lux.
Ei bine, la o zi după publicare, materialul Recorder a fost dat jos de pe Youtube, iar acest lucru arată că Google (care controlează Youtube România) are probleme mari în ceea ce privește temeiul în baza căruia adoptă decizii de suspendare de pe platformă ale videoclipurilor, mai ales ale celor care sunt realizate de jurnaliști în interesul oamenilor.
Presa (mai ales cea de investigație) funcționează tocmai ca mediu de control democratic, prin expunerea neregulilor sau a faptelor reprobabile, iar platformele de social media, dincolo de faptul că fac business, ar trebui să înțeleagă că le merge prăvălia și pentru că mulți dintre creatorii de conținut sunt jurnaliști, iar unii dintre ei sunt și bine intenționați. Nu același lucru se poate spune și despre cei care promovează teoriile conspirației și discursuri care incită la ură în mii de videoclipuri pe Youtube. Pare însă că acești creatori de conținut video sunt mai tolerați decât cei care vor să combată corupția.
Cel mai probabil, clipul se va întoarce pe platformă, pentru că jurnaliștii de la Recorder au legea de partea lor. Care lege? Păi CEDO a stabilit că jurnaliștii se bucură de garanția conferită de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (care protejează libertatea de exprimare) atâta timp cât relatările privesc aspecte de interes general, iar aceștia au acționat cu bună-credință, pe baza unor fapte exacte, furnizând informații „fiabile și precise” în conformitate cu deontologia jurnalistică.
Însă cazul indică faptul că fețele bisericești extrem de corupte au suficiente resurse (financiare și tehnice) pentru a neutraliza, și doar pentru un moment, conținutul incomod. Iar acest lucru reprezintă un pericol pentru jurnalismul de investigație.
Există însă și vești bune, iar acestea vin de la jurnaliștii de la Să fie lumină, care au scris tot luni că de doi ani și jumătate se judecă cu episcopul ortodox retras Cornel Onilă, care i-a reclamat pentru faptul că acestuia i-a fost încălcat dreptul la imagine, demnitate și reputație atunci când jurnaliștii am publicat o serie de materiale despre abuzurile sexuale sistematice petrecute la seminarul teologic din Huși, în județul Vaslui.
Curtea de Apel București a decis că „nu este de competența instanței să se substituie presei pentru a afirma ce tehnică de redactare ar trebui să fie adoptată (de jurnaliști)”. „Stilul de redactare virulent (al unui articol) poate fi motivat și de natura și gravitatea faptelor expuse”, se mai arată în motivare.
După cum scriu cei de la Să fie lumină, motivarea instanței fixează o bornă în interpretarea judiciară românească a mijloacelor la care jurnaliștii de investigație pot apela și a scopurilor pe care și le pot propune, atunci când exercitarea profesiei în mod responsabil – așa cum însăși instanța apreciază – intră în coliziune cu dreptul la viață privată.
Ultima ora:

ObservatorNicholas S. Kass on President Trump’s Vision and the Romanian-American Partnership – Exclusive Interview on Antena3 CNN

PoliticLigia Deca, numită secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO

EconomieNicholas S. Kass on President Trump’s Vision and the Romanian-American Partnership – Exclusive Interview on Antena3 CNN

ExternAlexandru Grumaz: Supraviețuirea Europei!

SocialAndrei Caramitru: Studiu despre analfabetismul funcțional

EvenimenteAlexandru Bogdan: A relaxed chat about the key takeaways from 2024 and hopes for 2025

EditorialDan Mircea Cipariu: Detector pentru “războinicii viteji”!

CulturaAndreea Paul: Conflictele intergeneraționale au un remediu fantastic prin teatru
Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe